PRIMA PAGINA
ISTORIC
HOTARARI I.S.J.
STATUT
GHID
CONTACT
ANUNTURI
LEGISLATIE
IMAGINI
DIVERSE
GRUPE SINDICALE
NEWSLETTER
REVISTA PRESEI
METODOLOGII L.E.N.


 
ghid_vizualizare

FEDERAŢIA SINDICATELOR LIBERE

DIN ÎNVĂŢĂMÂNT ROMÂNIA

 

Violeta Adriana Amariei, Ana Maria Divisevici, Gabriela Grigore,

 Simion Hancescu, Dănuţ Ieneşescu, Dumitru Irimia, Dorel Merciu,

Valerica Panaite,  Mirela Platon, Liviu-Marian Pop, Sorin Ţiplea

 

 

GHIDUL

LIDERULUI

DE

SINDICAT

 

EDITURA MEDIA SIND

2008

 

 

 

 

 

 

Lucrare realizată cu coordonarea S.N.E.S. Franţa şi F.S.L.I. România

 

 

Autorii:

1.    Amariei Adriana Violeta – Alianţa Sindicală “Gh. Asachi” Iaşi;

2.    Divisevici Ana Maria – Sindicatul Judeţean  Învăţământ “Spiru Haret” Suceava;

3.    Grigore Gabriela – Sindicatul Liber al Lucrătorilor din Învăţământ şi Cercetare Ştiinţifică Neamţ;

4.    Hancescu Simion – Uniunea Sindicatelor Libere din Învăţământ Ialomiţa;

5.    Ieneşescu Dănuţ Vasile – Sindicatul Democratic Învăţământ Arad;

6.    Irimia Dumitru – Sindicatul Judeţean  Învăţământ “Spiru Haret” Suceava;

7.    Merciu Dorel – Sindicatul Liber din Învăţământ Maramureş;

8.    Panaite Elena Valerica – Alianţa Sindicală “Gh. Asachi” Iaşi;

9.    Platon Mirela – Alianţa Sindicală “Gh. Asachi” Iaşi;

10.  Pop Liviu Marian – Sindicatul Liber din Învăţământ Maramureş;

11.  Ţiplea Sorin – Uniunea Sindicală “Didactica” Vaslui.

 

 

 

 

 

 

ISBN     978-973-88794-1-6

 

 

 

 

Editura MEDIA SIND

Vaslui, str. Donici, nr. 2

Tel./Fax  0235 315 008, 0723 359 148

e-mail sindmedia@yahoo.com

 

 

 

 

 

 

 

 

Prefaţă

 

     Contextul socio-economic, politic şi cultural românesc cunoaşte profunde schimbări, chiar dacă acestea sunt lente deocamdată, de când România a devenit membru al Uniunii Europene. România este obligată şi trebuie să accepte rigorile impuse de Uniunea Europeană, inclusiv cele referitoare la relaţiile de muncă. Descentralizarea oricum se va produce, mai devreme sau mai târziu, şi în România, moment în care o mare parte a responsabilităţilor care revin acum federaţiilor sindicale privind negocierea forţei de muncă, salarizarea personalului, interesele de ordin socio-profesional şi cultural, vor fi transferate către structurile zonale şi judeţene. În fapt, acest lucru îl constatăm deja, dacă analizăm că respectarea multor drepturi ale salariaţilor din învăţământ s-a obţinut de către sindicatele judeţene şi zonale  prin decizii şi hotărâri ale instanţelor de judecată dar şi prin comisii paritare la nivel judeţean.

         Acest  rol, deosebit de activ, al sindicatelor zonale şi judeţene trebuie să fie susţinut printr-o mai bună organizare în teritoriu, prin sporirea atribuţiilor liderilor de sindicat din unităţile şcolare, prin dinamizarea activităţii acestora. Fiecare lider de sindicat din unităţile şcolare trebuie să conştientizeze că reprezintă o rotiţă importantă a conducerii colective a sindicatelor judeţene, că succesul acţiunilor întreprinse de acesta depinde în mare măsură de profesionalismul de care dă dovadă.

         De aceea, Conferinţa Naţională a F.S.L.I. desfăşurată la Poiana Braşov în noiembrie 2007, a evidenţiat necesitatea dezvoltării unui program de formare a liderilor de sindicat din unităţile şcolare.

         Astfel, lucrarea de faţă, intitulată “Ghidul liderului de sindicat” se doreşte a fi un document esenţial în activitatea liderilor de sindicat, care cuprinde noţiuni de bază despre sindicate, drepturi şi obligaţii sindicale, elemente despre partenerii de dialog social precum şi elemente legislative cum ar fi normarea şi salarizarea personalului din învăţământ. În capitolele Calendarul liderului de sindicat din unitatea şcolară şi Bune practici. Instrumente. Surse de informaţii, acesta va găsi elementele fundamentale pentru funcţionarea şi dezvoltarea organizaţiei.

         Dorim pe această cale să mulţumim Sindicatului Naţional din Învăţământul Secundar din Franţa (S.N.E.S. Franţa), cu care F.S.L.I. are o foarte frumoasă colaborare, şi în special domnului Jean Marie Maillard, care, prin toate intervenţiile domniei sale, ne-a ajutat să elaborăm acest ghid. De asemenea mulţumim tuturor colegilor din ţară, care au fost prezenţi la Seminarul “Revendicări şi negocieri locale”, desfăşurat la Predeal în perioada 3-7 martie 2007, şi care au contribuit substanţial la forma şi conţinutul acestui ghid.

 

 

 

Autorii

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cuprins

 

 

 

 

Cap. 1 Sindicatul, componentă a societăţii civile

 

 

7

1.1. Definire

1.2. Caracteristici generale

1.3. Rol

1.4. Obiective

1.5. Constituirea unui sindicat şi funcţionarea acestuia

1.6. Forme de acţiune

1.7. Structura afilierii sindicatelor la F.S.L.I.

7

7

7

8

8

8

9

 

Cap. 2 Drepturi şi obligaţii sindicale

 

 

10

2.1. Surse ale drepturilor sindicale

2.2. Drepturi ale organizaţiilor sindicale

2.3. Drepturi şi obligaţii ale membrilor de sindicat

2.4. Drepturi şi obligaţii ale liderilor de sindicat

10

10

11

12

 

Cap. 3 Unitatea şcolară

 

 

14

3.1. Structuri de conducere

       3.1.1. Consiliul profesoral

       3.1.2. Consiliul de administraţie

3.2. Structuri de lucru

       3.2.1. Comisia paritară

       3.2.2. Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii

       3.2.3. Alte comisii

14

14

16

18

18

19

19

 

Cap. 4 Parteneri de dialog social

 

 

20

4.1. Inspectoratul Şcolar Judeţean/al Municipiului Bucureşti

4.2. Instituţia Primarului şi Consiliul Local

       4.2.1. Organizare

       4.2.2. Atribuţiile Consiliului Local

       4.2.3. Primarul şi Viceprimarul

4.3. Consiliul Judeţean

       4.3.1. Organizare

       4.3.2. Atribuţiile Consiliului Judeţean

20

22

22

22

24

26

26

27

 

Cap. 5 Calendarul liderului de sindicat din unitatea şcolară

 

 

32

 

Cap. 6 Bune practici. Instrumente. Surse de informaţii

 

 

36

6.1. Etape în constituirea unei organizaţii sindicale

6.2. Conţinutul mapei liderului de sindicat

6.3. Instrumente de lucru

6.4. Surse de informaţii

36

36

37

38

 

Cap. 7 Legislaţie

 

 

39

7.1. Personalul din învăţământ

7.2. Dosarul personal

7.3. Salarizarea

       7.3.1. Salarizarea personalului didactic de predare şi instruire

                 practică

       7.3.2. Salarizarea personalului didactic auxiliar şi nedidactic

       7.3.3. Sporuri şi indemnizaţii

       7.3.4. Distincţii şi premii

       7.3.5. Ore suplimentare – plata cu ora

       7.3.6. Cumulul de funcţii

7.4. Normative încadrare personal didactic auxiliar şi nedidactic

39

40

41

 

41

42

44

50

51

54

55

COLABORATORI

62

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Capitolul 1

Sindicatul, componentă a societăţii civile

 

 

1.1. Definire

 

Ø  Sindicatul este o organizaţie al cărei scop este apărarea intereselor profesionale, economice etc. ale membrilor ei; o organizaţie profesională de masă pentru apărarea intereselor oamenilor muncii.

Ø  Sindicatul este, de fapt, totalitatea membrilor săi.

Ø  Sindicalistul este membru al unui sindicat, adept al sindicalismului.

Ø  Liderul de sindicat este membru ales de grupa sindicală, pentru a o reprezenta în relaţia cu instituţiile şi autorităţile. Membrilor organelor de conducere alese ale organizaţiilor sindicale li se asigură protecţia legii contra oricăror forme de condiţionare, constrângere sau limitare a exercitării funcţiilor lor. Membrii aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale, care lucrează nemijlocit în unitate în calitate de salariaţi, au dreptul la reducerea programului lunar cu 3-5 zile pentru activităţi sindicale, fără afectarea drepturilor salariale.

 

1.2. Caracteristici generale

 

Ø  Organizaţiile sindicale sunt independente faţă de autorităţile publice, de partidele politice şi de patronate.

Ø  Activitatea unei organizaţii sindicale se reglementează prin statutul adoptat de membrii săi.

Ø  Sindicatele realizează legătura dintre salariaţi şi patronat.

Ø  Sindicatele sunt organizaţii profesionale ai căror membri aparţin aceleiaşi categorii socio-profesionale.

 

1.3. Rol

 

         Sindicatul există pentru a promova, proteja drepturile membrilor de sindicat şi a asigura respectarea prevederilor legale în vigoare.

        

1.4. Obiective

 

1.    Îmbunătăţirea condiţiilor sociale, de muncă şi salarizare a personalului din învăţământ.

2.    Respectarea egalităţii în drepturi a membrilor de sindicat.

3.    Profesionalizarea activităţii sindicale.

4.    Implicarea în înfăptuirea unei reforme coerente si sustenabile a învăţământului preuniversitar, care să conducă la compatibilizarea şcolii româneşti cu standardele şi structurile europene.

5.    Dezvoltarea parteneriatelor cu alte organizaţii sindicale, non-guvernamentale şi administrative şi extinderea relaţiilor de colaborare internaţională.

 

1.5. Constituirea unui sindicat şi funcţionarea acestuia

 

         Constituirea, organizarea, funcţionarea, reorganizarea şi încetarea activităţii unei organizaţii sindicale se reglementează prin statutul adoptat de membrii săi, cu respectarea legii sindicatelor.

         Pentru constituirea unei organizaţii sindicale este necesar un număr de cel puţin 15 persoane din aceeaşi ramură sau profesiune. Nici o persoană nu poate fi constrânsă să facă sau să nu facă parte, să se retragă sau nu dintr-o organizaţie sindicală. O persoană poate face parte în acelaşi timp numai dintr-o singură organizaţie sindicală (cf. Legii sindicatelor nr. 54 / 2003).

 

1.6. Forme de acţiune

 

         Organizaţiile sindicale au dreptul de a întreprinde orice acţiune prevăzută de Legea 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă, Legea sindicatelor nr. 54/2003 şi Legea 130/1996 privind contractul colectiv de muncă cu modificările şi completările ulterioare:

Ø  negociere (ex.: salarizarea personalului didactic auxiliar şi nedidactic, criterii de evaluare a personalului didactic din unitate, încheierea contractelor de muncă, etc.);

Ø  mediere/conciliere/arbitraj în cazul conflictelor din cadrul unităţii şcolare;

Ø  interpelare;

Ø  lobby pe lângă autorităţi publice/ partide politice/ alte instituţii în vederea rezolvării unor probleme specifice;

Ø  petiţie, protest, demonstraţie, pichetare, miting de protest;

Ø  grevă de avertisment, grevă generală;

Ø  se pot adresa autorităţilor publice competente cu propuneri de legiferare în domeniile de interes sindical (cu sprijinul organizaţiilor judeţene şi naţionale);

Ø  pot sesiza organele de justiţie şi formula acţiune în justiţie în numele membrilor, fără a avea nevoie de un mandat expres din partea celor în cauză în situaţia încălcării drepturilor şi libertăţilor sindicale şi profesionale prevăzute de legislaţia în vigoare, dar şi a celor prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Ramură şi în Convenţiile Internaţionale ratificate de România.

 

1.7. Structura afilierii sindicatelor la F.S.L.I.

 

  

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


 

        

            Pe plan naţional Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (F.S.L.I.) este afiliată la Confederaţia Sindicatelor Democratice din România (C.S.D.R.).

            De asemenea F.S.L.I. este membru cu drepturi depline al Education International (Internaţionala Educaţiei).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Capitolul 2

Drepturi şi obligaţii sindicale

 

 

2.1. Surse ale drepturilor sindicale

 

 Printre cele mai importante surse din care decurg drepturile sindicale se numără:

Ø  Standardele internaţionale ale muncii adoptate prin convenţii ale O.I.M.: Convenţia nr. 87/1948 privind libertatea de asociere şi protecţia dreptului de organizare şi Convenţia nr. 98/1949 privind dreptul de organizare şi negociere colectivă, precum şi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene.

Ø  Standardele naţionale: Legea nr.30/1994, prin care România a ratificat Convenţia Drepturilor Omului împreună cu protocoalele adiţionale, Legea sindicatelor nr. 54/2003, Codul Muncii, Constituţia României etc.

 

2.2. Drepturi ale organizaţiilor sindicale

 

Ø  Dreptul de a se constitui fără autorizaţie prealabilă;

Ø  Dreptul de a fi independente (faţă de organele de stat, partidele politice);

Ø  Dreptul de a constitui structuri proprii pe unitate, ramură, profesie sau teritoriu;

Ø  Dreptul la alegerea liberă a reprezentanţilor;

Ø  Dreptul de a desemna reprezentanţi în organele de conducere ale structurii sindicale la care este afiliată.

Ø  Dreptul de a-şi elabora reglementări proprii, de a-şi organiza gestiunea şi activitatea precum şi de a-şi formula programe proprii de acţiune;

Ø  Dreptul de negociere colectivă;

Ø  Dreptul de a apela la proceduri de soluţionare a litigiilor prin mediere sau conciliere, la petiţie, protest, miting, demonstraţie, grevă, campanie de scrisori etc.;

Ø  Dreptul la întrunire publică;

Ø  Dreptul de a participa, prin reprezentanţii aleşi, în consiliile de administraţie, la discutarea problemelor de interes profesional, economic, social sau cultural;

Ø  Dreptul de a fi consultate, prin delegaţi desemnaţi, la elaborarea proiectelor de acte normative care privesc raporturile de muncă, contractele colective de muncă, protecţia socială, precum şi orice fel de reglementări referitoare la dreptul de asociere şi la activitatea sindicală;

Ø  Dreptul de a-şi apăra membrii în probleme ce decurg din legislaţia muncii şi din contractele colective de muncă în faţa instanţelor judecătoreşti, a consiliului de administraţie şi a altor organe de stat sau obşteşti, prin apărători proprii sau aleşi;

Ø  Dreptul de a primi informaţiile necesare pentru negocierea contractului colectiv de muncă, precum şi cele privind constituirea şi folosirea fondurilor destinate îmbunătăţirii condiţiilor la locul de muncă, protecţia muncii şi utilităţilor sociale, asigurărilor şi protecţiei sociale;

Ø  Dreptul de a dobândi bunuri mobile şi imobile;

Ø  Dreptul de a constitui case de ajutor proprii;

Ø  Dreptul de a edita şi tipări publicaţii;

Ø  Dreptul de a înfiinţa şi administra unităţi de cultură, învăţământ şi cercetare în domeniul activităţii sindicale, unităţi economico-sociale, comerciale, precum şi bancă proprie;

Ø  Dreptul de a constitui fonduri proprii pentru ajutorarea membrilor săi;

Ø  Alte drepturi ce decurg din statutele proprii.

 

2.3. Drepturi şi obligaţii ale membrilor de sindicat

 

 

DREPTURI

 

 

OBLIGAŢII

·         Dreptul de a constitui sindicate;

·         Dreptul de a se înscrie şi de a se retrage oricând din sindicat, fără nici o îngrădire sau autorizare prealabilă;

·         Dreptul de a alege şi de a fi ales;

·         Dreptul la vot;

·         Dreptul la informare;

·         Dreptul la opinie;

·         Dreptul la apărare;

·         Dreptul de a beneficia de prevederile contractului colectiv de muncă;

·         Dreptul de a apela la forme de protest sindical;

·         Dreptul de a participa la orice acţiune sindicală;

·         Dreptul de a primi ajutor, asistenţă juridică;

·         Dreptul de petiţionare, plângere etc.;

·         Dreptul de a beneficia de protecţia sindicatului în cazul schimbării locului de muncă, sancţionării, disponibilizării etc.;

·         Alte drepturi ce decurg din statutele proprii.

·         Să cunoască şi să respecte legislaţia în vigoare şi prevederile propriului Statut;

·         Să participe şi să susţină organizaţia din care face parte în lupta unită pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor membrilor de sindicat;

·         Să-şi achite la timp cotizaţia sindicală;

·         Să participe la acţiunile iniţiate de sindicat privind apărarea intereselor membrilor de sindicat;

·         Să respecte etica profesională, să dovedească consecvenţă în domeniul pregătirii şi competenţei profesionale;

·         Atunci când nu sunt de acord cu hotărârile majorităţii, trebuie să se abţină de la orice acţiune care ar putea împiedica realizarea acestora;

·         Să nu iniţieze acţiuni care ar putea aduce prejudicii organizaţiei din care face parte;

·         Alte obligaţii care decurg din statutele proprii.

 

2.4. Drepturi şi obligaţii ale liderilor de sindicat

 

 

DREPTURI

 

OBLIGAŢII

·         Dreptul de a reprezenta sindicatul;

·         Dreptul la protecţia legii împotriva oricăror forme de condiţionare, constrângere sau limitare a exercitării funcţiei lui;

·         Dreptul la reducerea programului lunar de până la 5 zile pentru activitate sindicală;

·         Obligaţia angajatorului să asigure suplinirea liderului trimis la cursuri de formare şi perfecţionare sindicală, stagii de pregătire sindicala – în ţară sau în străinătate – schimburi de experienţă, precum şi alte acţiuni sindicale şi să le sprijine efectiv;

·         Membrii de sindicat, aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale, care au catedra/postul rezervat, beneficiază de toate drepturile statutare prevăzute de Legea nr.128/1997. Acestora li se recunoaşte ultimul calificativ obţinut anterior degrevării totale. De asemenea  dreptul de  a avea un salariu egal cu acela pe care l-ar fi avut în condiţii de continuitate la locul de muncă, la revenirea în postul avut după încheierea  mandatului.

·         Pe toată durata exercitării mandatului, precum şi pe o perioada de 2 ani de la încetarea acestuia, reprezentanţilor aleşi în organele de conducere ale sindicatelor nu li se poate modifica contractul individual de muncă şi nu pot fi concediaţi pentru   motive neimputabile lui.

·         Dreptul reprezentanţilor organizaţiilor sindicale de a urmări la locul de muncă modul în care sunt respectate drepturile salariaţilor prevăzute în contractele colective de muncă şi în contractele individuale de muncă.

·         Dreptul de a negocia. 

·      Obligaţia de a răspunde întrebărilor colegilor de muncă;

·         Obligaţia de a distribui materiale tipărite specifice;

·         Obligaţia de a ţine la curent  membrii sindicatului în legătură cu problematica  domeniului;

·         Obligaţia de a lua apărarea salariaţilor  în situaţiile impuse;

·         Obligaţia de a asigura respectarea drepturilor salariaţilor din unitatea sa;

·         Obligaţia de a atrage  noi membri în cadrul organizaţiei;

·         Obligaţia de a asigura, stabilitatea, vitalitatea şi  unitatea în cadrul structurilor sindicale;

·         Obligaţia de a comunica permanent cu organizaţia judeţeană/zonală;

·         Obligaţia de a participa la acţiunile iniţiate de organizaţia judeţeană/zonală.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Capitolul 3

Unitatea şcolară

 

 

3.1. STRUCTURI DE CONDUCERE

 

3.1.1. Consiliul Profesoral

 

      În conformitate cu prevederile Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar” (R.O.F.U.I.P.), Consiliul profesoral (C.P.) este alcătuit din totalitatea personalului didactic de predare şi de instruire practică, cu norma de bază în unitatea de învăţământ respectivă, titular şi suplinitor şi are rol de decizie în domeniul instructiv-educativ. Personalul didactic auxiliar al unităţii de învăţământ este obligat să participe la şedinţele consiliului profesoral, atunci când se discută probleme referitoare la activitatea acestuia şi atunci când este invitat, absenţele nemotivate constituindu-se în abateri disciplinare.

      La şedinţele C.P., directorul invită, în funcţie de tematica dezbătută, reprezentanţi desemnaţi ai părinţilor, ai consiliului elevilor, ai autorităţilor locale şi ai partenerilor sociali.

      C.P. se întruneşte la începutul şi la sfârşitul fiecărui semestru. De asemenea, acesta se întruneşte în următoarele situaţii: când directorul consideră necesar, la solicitarea a 2/3 din membrii Consiliului elevilor, a jumătate plus unu din membrii Consiliului reprezentativ /Asociaţiei părinţilor sau la solicitarea a 2/3 din membrii Consiliul de administraţie.

      C.P. poate fi convocat în şedinţă extraordinară şi la cererea a minimum o treime din numărul membrilor săi.

      Participarea la şedinţele C.P. este obligatorie pentru cadrele didactice; absenţa nemotivată de la aceste şedinţe se consideră abatere disciplinară.

      Secretarul C.P., numit de director prin decizie, redactează procesele-verbale ale şedinţelor C.P. şi le consemnează în “Registrul de procese-verbale al consiliului profesoral”. Acesta devine valabil cu semnătura directorului şi ştampila unităţii. Participanţii au obligaţia să îl semneze. Directorul răspunde de acest lucru. Lipsa cvorumului de semnăturii anulează valabilitatea punerii în aplicare a hotărârilor şedinţei respective.

      Atribuţiile C.P. sunt:

Ø  analizează şi dezbate raportul de evaluare internă privind calitatea educaţiei şi raportul general privind starea şi calitatea învăţământului din unitatea şcolară;

Ø  dezbate, avizează şi propune Consiliului de administraţie, spre aprobare, planul de dezvoltare a şcolii;

Ø  dezbate şi aprobă rapoartele de activitate, programele semestriale, planul anual de activitate, precum şi eventuale completări şi modificări ale acestora;

Ø  alege cadrele didactice care fac parte din consiliul de administraţie şi actualizează, dacă este cazul, componenţa acestuia;

Ø  aprobă componenţa nominală a comisiilor/catedrelor metodice din unitatea de învăţământ;

Ø  validează raportul privind situaţia şcolară semestrială şi anuală prezentată de fiecare învăţător/diriginte, precum şi situaţia şcolară după încheierea sesiunii de amânări, diferenţe şi corigenţe;

Ø  numeşte comisiile de cercetare a faptelor care constituie abateri disciplinare, săvârşite de personalul salariat al unităţii de învăţământ, conform legislaţiei în vigoare;

Ø  stabileşte sancţiuni disciplinare, pe baza raportului comisiei de cercetare, conform prevederilor legale în vigoare;

Ø  decide asupra tipului de sancţiune disciplinară aplicată elevilor care săvârşesc abateri;

Ø  decide asupra acordării recompenselor pentru elevi şi pentru personalul salariat al unităţii de învăţământ, conform reglementarilor în vigoare;

Ø  validează notele la purtare mai mici de 7, precum şi calificativele la purtare mai mici de „bine”, pentru clasele I-IV;

Ø  validează oferta de discipline opţionale pentru anul şcolar în curs;

Ø  avizează proiectul planului de şcolarizare;

Ø  formulează aprecieri sintetice privind activitatea personalului de instruire practică şi de predare, care solicită acordarea salariului de merit, a gradaţiei de merit sau a altor distincţii şi premii, potrivit legii, pe baza raportului de autoevaluare a activităţii desfăşurate de acesta;

Ø  dezbate şi avizează regulamentul intern al unităţii de învăţământ, în şedinţa la care participa cel puţin 2/3 din personalul salariat al unităţii de învăţământ;

Ø  dezbate, la solicitarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, a inspectoratului şcolar sau din proprie iniţiativă, proiecte de legi sau de acte normative, care reglementează activitatea instructiv-educativă şi transmite inspectoratului şcolar propuneri de modificare sau de completare;

Ø  dezbate probleme legate de conţinutul sau organizarea activităţii instructiv-educative din unitatea de învăţământ.

      Astfel, şedinţele C.P. se constituie legal în prezenţa a 2/3 din numărul total al membrilor. Hotărârile se iau prin vot deschis sau secret, în funcţie de opţiunea membrilor, cu cel puţin jumătate plus unu din numărul total al acestora şi sunt obligatorii pentru întregul personal salariat al unităţii de învăţământ.

 

3.1.2.    Consiliul de Administraţie (C.A.)

 

      C.A. funcţionează conform prevederilor Legii învăţământului nr. 84/1995 şi ale Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, republicate, cu modificările şi completările ulterioare.

      C.A. are rol de decizie în domeniul organizatoric şi administrativ.

      Atribuţiile C.A. sunt:

Ø  asigură respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare, ale actelor normative emise de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi ale deciziilor inspectorului şcolar general;

Ø  administrează, prin delegare din partea consiliului local, terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea unităţile de învăţământ preuniversitar şi prin preluare de la vechiul consiliu de administraţie, celelalte componente ale bazei materiale-mijloace fixe, obiecte de inventar, materiale care sunt de drept proprietatea unităţii de învăţământ.

Ø  aprobă planul de dezvoltare a şcolii, elaborat de un grup de lucru desemnat de director, după dezbaterea şi avizarea sa în consiliul profesoral;

Ø  aprobă regulamentul intern al unităţii de învăţământ, după ce a fost dezbătut în Consiliul profesoral şi în comisia paritară;

Ø  elaborează, prin consultare cu sindicatele, fişele şi criteriile de evaluare specifice unităţii de învăţământ, pentru personalul nedidactic, în vederea acordării calificativelor anuale, primelor lunare şi salariilor de merit;

Ø  acordă calificative anuale pentru întreg personalul salariat, pe baza propunerilor rezultate din raportul general privind starea şi calitatea învăţământului din unitatea şcolară, a analizei şefilor catedrelor/comisiilor metodice, a celorlalte compartimente funcţionale;

Ø  aprobă, la propunerea directorului, acordarea salariului de merit pentru toate categoriile de salariaţi din unitatea de învăţământ. Pentru personalul didactic de predare şi de instruire practică, aprobarea se acordă pe baza aprecierilor sintetice ale consiliului profesoral şi cu respectarea metodologiei specifice;

Ø  stabileşte acordarea premiilor lunare pentru personalul unităţii de învăţământ;

Ø  stabileşte perioadele concediului de odihnă, pe baza cererilor individuale scrise ale tuturor salariaţilor unităţii de învăţământ, a propunerilor directorului şi în urma consultării sindicatelor;

Ø  stabileşte componenţa şi atribuţiile comisiilor de lucru din unitatea de învăţământ;

Ø  controlează periodic parcurgerea materiei şi evaluarea ritmică a elevilor, solicitând rapoarte sintetice din partea şefilor de catedre/comisii metodice;

Ø  aprobă acordarea burselor şcolare, conform legislaţiei în vigoare;

Ø  avizează şi propune consiliului local, spre aprobare, proiectul planului anual de venituri şi cheltuieli, întocmit de director şi administratorul financiar, pe baza solicitărilor şefilor catedrelor/comisiilor metodice şi ale compartimentelor funcţionale;

Ø  hotărăşte strategia de realizare şi gestionare a resurselor financiare extrabugetare, conform legislaţiei în vigoare;

Ø  acordă avizul consultativ pentru ocuparea funcţiilor de director şi director adjunct;

Ø  propune nivelul indemnizaţiei de conducere a directorului;

Ø  avizează proiectele de plan anual de şcolarizare, de state de funcţii şi de buget ale unităţii de învăţământ;

Ø  stabileşte structura şi numărul posturilor pentru personalul didactic auxiliar, pe baza criteriilor de normare elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, pentru fiecare categorie de personal;

Ø  aprobă strategia de dezvoltare a resurselor umane la nivelul unităţii şcolare;

Ø  validează raportul general privind starea şi calitatea învăţământului din unitatea şcolară şi promovează masuri ameliorative, conform normelor legale în vigoare.

      Astfel, C.A. al unităţii de învăţământ este format, potrivit legii, din directorul unităţii de învăţământ, directorii adjuncţi, 1-5 cadre didactice, reprezentând toate ciclurile şi structurile şcolare din unitatea de învăţământ, reprezentantul consiliului local, reprezentantul primarului, reprezentantul consiliului părinţilor, reprezentantul consiliului elevilor, pentru ciclul secundar superior, reprezentantul agenţilor economici.

      Liderul de sindicat participă în calitate de observator la toate şedinţele C.A. (nu are drept de vot, dar opinia sa se consemnează în procesul verbal al şedinţei).

Preşedintele consiliului de administraţie invită în scris, cu 48 de ore înainte de data şedinţei, membrii consiliului de administraţie şi observatorii, care nu fac parte din personalul scolii.

            Secretarul C.A., numit prin decizie, întocmeşte procesul verbal şi îl scrie în “Registrul de procese verbale al C.A”. Semnarea procesului verbal este obligatorie. Preşedintele răspunde de acest lucru. Lipsa cvorumului de semnături anulează valabilitatea punerii în aplicare a hotărârilor şedinţei respective. Procesul verbal devine valabil cu semnătura preşedintelui şi ştampila unităţii.

            Consiliul de administraţie se întruneşte lunar, precum şi ori de câte ori este necesar şi este legal constituit în prezenta a cel puţin 2/3 din numărul membrilor săi.

            Hotărârile consiliului de administraţie se iau prin vot, cu jumătate plus unu din numărul membrilor prezenţi.

 

3.2. STRUCTURI DE LUCRU

 

3.2.1. Comisia Paritară

 

Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea comisiilor paritare este prevăzut în Anexa nr. 5, din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Ramură Învăţământ (C.C.M.U.N.R.Î).

      Comisia paritară din unitate va fi compusă dintr-un număr egal de reprezentanţi ai conducerii şi ai sindicatului şi are următoarele atribuţii:

Ø  analizează şi rezolvă problemele ce apar în aplicarea C.C.M.U.N.R.Î., la solicitarea uneia dintre părţi;

Ø  adoptă hotărâri privind modul de aplicare a normelor şi metodologiilor legislaţiei specifice învăţământului, precum şi toate aspectele ce privesc reforma, organizarea şi desfăşurarea procesului de învăţământ;

Ø  comisia se va întruni lunar în şedinţe ordinare sau la cererea oricărei părţi, în termen de cel mult cinci (5) zile lucrătoare de la înregistrarea cererii;

Ø  comisia paritară funcţionează valabil în prezenţa a cel puţin ¾ din totalul membrilor şi ia hotărâri cu majoritatea simplă a voturilor celor prezenţi;

Ø  timpul de muncă afectat activităţii comisiei paritare se recunoaşte ca timp de lucru efectiv prestat;

Ø  comisia va fi prezidată, alternativ, de către un reprezentant al fiecărei părţi, ales în şedinţa respectivă;

Ø  hotărârea adoptată este obligatorie pentru părţile contractante;

Ø  secretariatul comisiei va fi asigurat de patronat, care are în sarcină cheltuielile de birotică;

Ø  procesele verbale şi hotărârile adoptate ale Comisiilor paritare vor fi puse la dispoziţia sindicatelor într-un termen maxim de 7 zile lucrătoare.

 

 

3.2.2.    Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii (C.E.A.C. )

 

      Standardele de referinţă, indicatorii de performanţă, precum şi metodologia de asigurare a calităţii, sunt reglementate de R.O.F.U.I.P. şi de Legea nr. 87/2006.       C.E.A.C. este formată din 3-9 membri şi cuprinde:

Ø  reprezentanţi ai corpului profesoral;

Ø  reprezentant al sindicatului reprezentativ din unitate desemnat de acesta;

Ø  reprezentanţi ai părinţilor şi, în cazul şcolii de arte şi meserii, al învăţământului liceal şi postliceal, reprezentanţi ai elevilor;

Ø  reprezentanţi ai consiliului local.

      Conducerea operativă a C.E.A.C. este asigurată de conducătorul organizaţiei sau de un coordonator desemnat de acesta. Membrii C.E.A.C. nu pot îndeplini funcţia de director sau director adjunct în instituţia respectivă, cu excepţia persoanei care asigură conducerea ei operativă. Activitatea membrilor comisiei pentru evaluarea şi asigurarea calităţii poate fi remunerată, cu respectarea legislaţiei în vigoare.

 

3.2.3.    Alte comisii:

 

Ø  Comisia de organizare a concursurilor de titularizare (în judeţele pilot);

Ø  Comisia de organizare a concursurilor de ocupare a posturilor pentru didactic auxiliar şi nedidactic;

Ø  Comisia de evaluare a activităţii personalului didactic auxiliar şi nedidactic;

Ø  Comisia de evaluare şi stabilire a salarizării personalului didactic auxiliar şi nedidactic;

Ø  Comisia de inventariere şi patrimoniu;

Ø  Comisia de cercetare a abaterilor personalului didactic şi nedidactic;

Metodologiile de organizare şi funcţionare a acestor comisii sunt prevăzute fie în ordine emise de M.E.C.T., fie în regulamente interne ale unităţii.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Capitolul 4

Parteneri de dialog social

 

 

4.14.3. CONSILIUL JUDEŢEAN

           

            Modul de organizare, funcţionare şi atribuţiile consiliului judeţean se regăsesc în Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 (republicată)

 

4.3.1. Organizare

            Consiliul judeţean este autoritatea administraţiei publice locale, constituită la nivel judeţean, pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale şi orăşeneşti, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean.

            Consiliul judeţean este compus din consilieri aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile stabilite de Legea nr. 67/2004 (republicată) pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.

            Numărul membrilor fiecărui consiliu judeţean se stabileşte de prefect, în funcţie de populaţia judeţului, raportată de Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice la data de 1 ianuarie a anului în curs sau, după caz, la data de 1 iulie a anului care precede alegerile.

 

4.3.2. Atribuţiile consiliului judeţean

 

            Consiliul judeţean îndeplineşte următoarele atribuţii:

           

            Organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al consiliului judeţean, ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes judeţean;

            Consiliul judeţean:

Ø  alege, din rândul consilierilor judeţeni, doi vicepreşedinţi;

Ø  hotărăşte înfiinţarea sau reorganizarea de instituţii, servicii publice şi societăţi comerciale de interes judeţean, precum şi reorganizarea regiilor autonome de interes judeţean, în condiţiile legii;

Ø  aprobă regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului judeţean, organigrama, statul de funcţii, regulamentul de organizare şi funcţionare ale aparatului de specialitate, precum şi ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes judeţean;

Ø  exercită, în numele judeţului, toate drepturile şi obligaţiile corespunzătoare participaţiilor deţinute la societăţi comerciale sau regii autonome, în condiţiile legii;

Ø  numeşte, sancţionează şi dispune suspendarea, modificarea şi încetarea raporturilor de serviciu sau, după caz, a raporturilor de muncă, în condiţiile legii, pentru conducătorii instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean.

 

            Atribuţii privind dezvoltarea economico-socială a judeţului;

            Consiliul judeţean:

Ø  aprobă, la propunerea preşedintelui consiliului judeţean, bugetul propriu al judeţului, virările de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar;

Ø  aprobă, la propunerea preşedintelui consiliului judeţean, contractarea şi/sau garantarea împrumuturilor, precum şi contractarea de datorie publică locală prin emisiuni de titluri de valoare în numele judeţului, în condiţiile legii;

Ø  stabileşte impozite şi taxe judeţene, în condiţiile legii;

Ø  adoptă strategii, prognoze şi programe de dezvoltare economico-socială şi de mediu a judeţului, pe baza propunerilor primite de la consiliile locale; dispune, aprobă şi urmăreşte, în cooperare cu autorităţile administraţiei publice locale comunale şi orăşeneşti interesate, măsurile necesare, inclusiv cele de ordin financiar, pentru realizarea acestora;

Ø  stabileşte, pe baza avizului consiliilor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale implicate, proiectele de organizare şi amenajare a teritoriului judeţului, precum şi de dezvoltare urbanistică generală a acestuia şi a unităţilor administrativ-teritoriale componente; urmăreşte modul de realizare a acestora, în cooperare cu autorităţile administraţiei publice locale comunale, orăşeneşti sau municipale implicate;

Ø  aprobă documentaţiile tehnico-economice pentru lucrările de investiţii de interes judeţean, în limitele şi în condiţiile legii.

 

            Atribuţii privind gestionarea patrimoniului judeţului;

            Consiliul judeţean:

Ø  hotărăşte darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică a judeţului, după caz, precum şi a serviciilor publice de interes judeţean, în condiţiile legii;

Ø  hotărăşte vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privată a judeţului, după caz, în condiţiile legii;

Ø  atribuie, în condiţiile legii, denumiri de obiective de interes judeţean.

 

            Atribuţii privind gestionarea serviciilor publice din subordine;

            Consiliul judeţean:

Ø  asigură, potrivit competenţelor sale şi în condiţiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes judeţean privind: educaţia; serviciile sociale pentru protecţia copilului, a persoanelor cu handicap, a persoanelor vârstnice, a familiei şi a altor persoane sau grupuri aflate în nevoie socială; sănătatea; cultura; tineretul; sportul; ordinea publică; situaţiile de urgenţă; protecţia şi refacerea mediului; conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice şi de arhitectură, a parcurilor, grădinilor publice şi rezervaţiilor naturale; evidenţa persoanelor; podurile şi drumurile publice; serviciile comunitare de utilitate publică de interes judeţean, precum şi alimentarea cu gaz metan; alte servicii publice stabilite prin lege;

Ø  sprijină, în condiţiile legii, activitatea cultelor religioase;

Ø  emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenţa sa prin lege;

Ø  acordă consultanţă în domenii specifice, în condiţiile legii, unităţilor administrativ-teritoriale din judeţ, la cererea acestora.

 

Ø  Atribuţii privind cooperarea interinstituţională;

Ø  Consiliul judeţean:

Ø  hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române ori străine, inclusiv cu parteneri din societatea civilă, în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public judeţean;

Ø  hotărăşte, în condiţiile legii, înfrăţirea judeţului cu unităţi administrativ-teritoriale din alte ţări;

Ø  hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte unităţi administrativ-teritoriale din ţară ori din străinătate, precum şi aderarea la asociaţii naţionale şi internaţionale ale autorităţilor administraţiei publice locale, în vederea promovării unor interese comune.

 

            Alte atribuţii prevăzute de lege.

 

4.3.3. Preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului judeţean

 

            Preşedintele consiliului judeţean asigură respectarea prevederilor Constituţiei, punerea în aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui României, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului, a hotărârilor consiliului judeţean, precum şi a altor acte normative.

            Preşedintele consiliului judeţean răspunde de buna funcţionare a aparatului de specialitate al consiliului judeţean, pe care îl conduce. Coordonarea unor compartimente din aparatul de specialitate poate fi delegată, prin dispoziţie a preşedintelui consiliului judeţean, vicepreşedinţilor sau altor persoane, în condiţiile legii.

            Preşedintele răspunde în faţa consiliului judeţean de buna funcţionare a administraţiei publice judeţene

 

            Preşedintele consiliului judeţean îndeplineşte următoarele atribuţii:

 

            Atribuţii privind funcţionarea aparatului de specialitate al consiliului judeţean, a instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean şi a societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes judeţean;

            Preşedintele consiliului judeţean:

Ø  întocmeşte şi supune spre aprobare consiliului judeţean regulamentul de organizare şi funcţionare a acestuia, organigrama, statul de funcţii şi regulamentul de organizare şi funcţionare a aparatului de specialitate, precum şi ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes judeţean;

Ø  numeşte, sancţionează şi dispune suspendarea, modificarea şi încetarea raporturilor de serviciu sau, după caz, a raporturilor de muncă, în condiţiile legii, pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate al consiliului judeţean.

 

Atribuţii privind relaţia cu consiliul judeţean;

            Preşedintele consiliului judeţean:

Ø  conduce şedinţele consiliului judeţean şi dispune măsurile necesare pentru pregătirea şi desfăşurarea în bune condiţii a acestora;

Ø  prezintă consiliului judeţean, anual sau la cerere, rapoarte cu privire la modul de îndeplinire a atribuţiilor sale şi a hotărârilor consiliului judeţean;

Ø  propune consiliului judeţean numirea, sancţionarea, modificarea şi încetarea raporturilor de serviciu sau, după caz, a raporturilor de muncă, în condiţiile legii, pentru conducătorii instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean.

 

            Atribuţii privind bugetul propriu al judeţului;

            Preşedintele consiliului judeţean:

Ø  exercită funcţia de ordonator principal de credite;

Ø  întocmeşte proiectul bugetului judeţului şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi le supune spre aprobare consiliului judeţean, în condiţiile şi la termenele prevăzute de lege;

Ø  urmăreşte modul de realizare a veniturilor bugetare şi propune consiliului judeţean adoptarea măsurilor necesare pentru încasarea acestora la termen;

Ø  iniţiază, cu aprobarea consiliului judeţean, negocieri pentru contractarea de împrumuturi şi emisiuni de titluri de valoare în numele judeţului.

 

            Atribuţii privind relaţia cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale şi serviciile publice;

            Preşedintele consiliului judeţean:

Ø  îndrumă metodologic, prin aparatul de specialitate al consiliului judeţean, activităţile de stare civilă şi autoritate tutelară desfăşurate în comune şi oraşe;

Ø  poate acorda, fără plată, prin aparatul de specialitate al consiliului judeţean, sprijin, asistenţă tehnică, juridică şi de orice altă natură consiliilor locale sau primarilor, la cererea expresă a acestora.

 

            Atribuţii privind serviciile publice de interes judeţean;

            Preşedintele consiliului judeţean:

Ø  coordonează realizarea serviciilor publice şi de utilitate publică de interes judeţean prestate prin intermediul aparatului de specialitate al consiliului judeţean sau prin intermediul organismelor prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes judeţean;

Ø  ia măsuri pentru organizarea executării şi executarea în concret a activităţilor din domeniile prevăzute la art. 91 alin. (5) lit. a)-d);

Ø  ia măsuri pentru evidenţa, statistica, inspecţia şi controlul efectuării serviciilor publice şi de utilitate publică de interes judeţean prevăzute la art. 91 alin. (5) lit. a)-d), precum şi a bunurilor din patrimoniul public şi privat al judeţului;

Ø  emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenţa sa prin lege sau prin hotărâre a consiliului judeţean;

Ø  coordonează şi controlează organismele prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes judeţean, înfiinţate de consiliul judeţean şi subordonate acestuia;

Ø  coordonează şi controlează realizarea activităţilor de investiţii şi reabilitare a infrastructurii judeţene.

 

            Alte atribuţii prevăzute de lege sau sarcini date de consiliul judeţean.

            Preşedintele consiliului judeţean poate delega vicepreşedinţilor, prin dispoziţie, atribuţiile privind serviciile publice de interes judeţean.

4.3. CONSILIUL JUDEŢEAN

           

            Modul de organizare, funcţionare şi atribuţiile consiliului judeţean se regăsesc în Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 (republicată)

 

4.3.1. Organizare

            Consiliul judeţean este autoritatea administraţiei publice locale, constituită la nivel judeţean, pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale şi orăşeneşti, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean.

            Consiliul judeţean este compus din consilieri aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile stabilite de Legea nr. 67/2004 (republicată) pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.

            Numărul membrilor fiecărui consiliu judeţean se stabileşte de prefect, în funcţie de populaţia judeţului, raportată de Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice la data de 1 ianuarie a anului în curs sau, după caz, la data de 1 iulie a anului care precede alegerile.

 

4.3.2. Atribuţiile consiliului judeţean

 

            Consiliul judeţean îndeplineşte următoarele atribuţii:

           

            Organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al consiliului judeţean, ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes judeţean;

            Consiliul judeţean:

Ø  alege, din rândul consilierilor judeţeni, doi vicepreşedinţi;

Ø  hotărăşte înfiinţarea sau reorganizarea de instituţii, servicii publice şi societăţi comerciale de interes judeţean, precum şi reorganizarea regiilor autonome de interes judeţean, în condiţiile legii;

Ø  aprobă regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului judeţean, organigrama, statul de funcţii, regulamentul de organizare şi funcţionare ale aparatului de specialitate, precum şi ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes judeţean;

Ø  exercită, în numele judeţului, toate drepturile şi obligaţiile corespunzătoare participaţiilor deţinute la societăţi comerciale sau regii autonome, în condiţiile legii;

Ø  numeşte, sancţionează şi dispune suspendarea, modificarea şi încetarea raporturilor de serviciu sau, după caz, a raporturilor de muncă, în condiţiile legii, pentru conducătorii instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean.

 

            Atribuţii privind dezvoltarea economico-socială a judeţului;

            Consiliul judeţean:

Ø  aprobă, la propunerea preşedintelui consiliului judeţean, bugetul propriu al judeţului, virările de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar;

Ø  aprobă, la propunerea preşedintelui consiliului judeţean, contractarea şi/sau garantarea împrumuturilor, precum şi contractarea de datorie publică locală prin emisiuni de titluri de valoare în numele judeţului, în condiţiile legii;

Ø  stabileşte impozite şi taxe judeţene, în condiţiile legii;

Ø  adoptă strategii, prognoze şi programe de dezvoltare economico-socială şi de mediu a judeţului, pe baza propunerilor primite de la consiliile locale; dispune, aprobă şi urmăreşte, în cooperare cu autorităţile administraţiei publice locale comunale şi orăşeneşti interesate, măsurile necesare, inclusiv cele de ordin financiar, pentru realizarea acestora;

Ø  stabileşte, pe baza avizului consiliilor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale implicate, proiectele de organizare şi amenajare a teritoriului judeţului, precum şi de dezvoltare urbanistică generală a acestuia şi a unităţilor administrativ-teritoriale componente; urmăreşte modul de realizare a acestora, în cooperare cu autorităţile administraţiei publice locale comunale, orăşeneşti sau municipale implicate;

Ø  aprobă documentaţiile tehnico-economice pentru lucrările de investiţii de interes judeţean, în limitele şi în condiţiile legii.

 

            Atribuţii privind gestionarea patrimoniului judeţului;

            Consiliul judeţean:

Ø  hotărăşte darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică a judeţului, după caz, precum şi a serviciilor publice de interes judeţean, în condiţiile legii;

Ø  hotărăşte vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privată a judeţului, după caz, în condiţiile legii;

Ø  atribuie, în condiţiile legii, denumiri de obiective de interes judeţean.

 

            Atribuţii privind gestionarea serviciilor publice din subordine;

            Consiliul judeţean:

Ø  asigură, potrivit competenţelor sale şi în condiţiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes judeţean privind: educaţia; serviciile sociale pentru protecţia copilului, a persoanelor cu handicap, a persoanelor vârstnice, a familiei şi a altor persoane sau grupuri aflate în nevoie socială; sănătatea; cultura; tineretul; sportul; ordinea publică; situaţiile de urgenţă; protecţia şi refacerea mediului; conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice şi de arhitectură, a parcurilor, grădinilor publice şi rezervaţiilor naturale; evidenţa persoanelor; podurile şi drumurile publice; serviciile comunitare de utilitate publică de interes judeţean, precum şi alimentarea cu gaz metan; alte servicii publice stabilite prin lege;

Ø  sprijină, în condiţiile legii, activitatea cultelor religioase;

Ø  emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenţa sa prin lege;

Ø  acordă consultanţă în domenii specifice, în condiţiile legii, unităţilor administrativ-teritoriale din judeţ, la cererea acestora.

 

Ø  Atribuţii privind cooperarea interinstituţională;

Ø  Consiliul judeţean:

Ø  hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române ori străine, inclusiv cu parteneri din societatea civilă, în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public judeţean;

Ø  hotărăşte, în condiţiile legii, înfrăţirea judeţului cu unităţi administrativ-teritoriale din alte ţări;

Ø  hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte unităţi administrativ-teritoriale din ţară ori din străinătate, precum şi aderarea la asociaţii naţionale şi internaţionale ale autorităţilor administraţiei publice locale, în vederea promovării unor interese comune.

 

            Alte atribuţii prevăzute de lege.

 

4.3.3. Preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului judeţean

 

            Preşedintele consiliului judeţean asigură respectarea prevederilor Constituţiei, punerea în aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui României, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului, a hotărârilor consiliului judeţean, precum şi a altor acte normative.

            Preşedintele consiliului judeţean răspunde de buna funcţionare a aparatului de specialitate al consiliului judeţean, pe care îl conduce. Coordonarea unor compartimente din aparatul de specialitate poate fi delegată, prin dispoziţie a preşedintelui consiliului judeţean, vicepreşedinţilor sau altor persoane, în condiţiile legii.

            Preşedintele răspunde în faţa consiliului judeţean de buna funcţionare a administraţiei publice judeţene

 

            Preşedintele consiliului judeţean îndeplineşte următoarele atribuţii:

 

            Atribuţii privind funcţionarea aparatului de specialitate al consiliului judeţean, a instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean şi a societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes judeţean;

            Preşedintele consiliului judeţean:

Ø  întocmeşte şi supune spre aprobare consiliului judeţean regulamentul de organizare şi funcţionare a acestuia, organigrama, statul de funcţii şi regulamentul de organizare şi funcţionare a aparatului de specialitate, precum şi ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes judeţean;

Ø  numeşte, sancţionează şi dispune suspendarea, modificarea şi încetarea raporturilor de serviciu sau, după caz, a raporturilor de muncă, în condiţiile legii, pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate al consiliului judeţean.

 

Atribuţii privind relaţia cu consiliul judeţean;

            Preşedintele consiliului judeţean:

Ø  conduce şedinţele consiliului judeţean şi dispune măsurile necesare pentru pregătirea şi desfăşurarea în bune condiţii a acestora;

Ø  prezintă consiliului judeţean, anual sau la cerere, rapoarte cu privire la modul de îndeplinire a atribuţiilor sale şi a hotărârilor consiliului judeţean;

Ø  propune consiliului judeţean numirea, sancţionarea, modificarea şi încetarea raporturilor de serviciu sau, după caz, a raporturilor de muncă, în condiţiile legii, pentru conducătorii instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean.

 

            Atribuţii privind bugetul propriu al judeţului;

            Preşedintele consiliului judeţean:

Ø  exercită funcţia de ordonator principal de credite;

Ø  întocmeşte proiectul bugetului judeţului şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi le supune spre aprobare consiliului judeţean, în condiţiile şi la termenele prevăzute de lege;

Ø  urmăreşte modul de realizare a veniturilor bugetare şi propune consiliului judeţean adoptarea măsurilor necesare pentru încasarea acestora la termen;

Ø  iniţiază, cu aprobarea consiliului judeţean, negocieri pentru contractarea de împrumuturi şi emisiuni de titluri de valoare în numele judeţului.

 

            Atribuţii privind relaţia cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale şi serviciile publice;

            Preşedintele consiliului judeţean:

Ø  îndrumă metodologic, prin aparatul de specialitate al consiliului judeţean, activităţile de stare civilă şi autoritate tutelară desfăşurate în comune şi oraşe;

Ø  poate acorda, fără plată, prin aparatul de specialitate al consiliului judeţean, sprijin, asistenţă tehnică, juridică şi de orice altă natură consiliilor locale sau primarilor, la cererea expresă a acestora.

 

            Atribuţii privind serviciile publice de interes judeţean;

            Preşedintele consiliului judeţean:

Ø  coordonează realizarea serviciilor publice şi de utilitate publică de interes judeţean prestate prin intermediul aparatului de specialitate al consiliului judeţean sau prin intermediul organismelor prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes judeţean;

Ø  ia măsuri pentru organizarea executării şi executarea în concret a activităţilor din domeniile prevăzute la art. 91 alin. (5) lit. a)-d);

Ø  ia măsuri pentru evidenţa, statistica, inspecţia şi controlul efectuării serviciilor publice şi de utilitate publică de interes judeţean prevăzute la art. 91 alin. (5) lit. a)-d), precum şi a bunurilor din patrimoniul public şi privat al judeţului;

Ø  emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenţa sa prin lege sau prin hotărâre a consiliului judeţean;

Ø  coordonează şi controlează organismele prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes judeţean, înfiinţate de consiliul judeţean şi subordonate acestuia;

Ø  coordonează şi controlează realizarea activităţilor de investiţii şi reabilitare a infrastructurii judeţene.

 

            Alte atribuţii prevăzute de lege sau sarcini date de consiliul judeţean.

            Preşedintele consiliului judeţean poate delega vicepreşedinţilor, prin dispoziţie, atribuţiile privind serviciile publice de interes judeţean.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Capitolul 5

Calendarul liderului de sindicat din unitatea şcolară

        

 

        În activitatea liderului de sindicat din unitatea şcolară putem identifica o serie de atribuţii care au caracter permanent, cum ar fi:

Ø  participarea la consiliile de administraţie ale unităţii şcolare, la comisiile paritare ordinare;

Ø  urmărirea aplicării legislaţiei în domeniul salarial, decontarea navetei etc.;

Ø  şi atribuţii cu caracter ocazional care nu pot fi încadrate într-o anumită perioadă de timp cum ar fi:

Ø  participarea la comisiile de cercetare a abaterilor disciplinare;

Ø  participarea la comisiile de concurs privind angajarea personalului didactic-auxiliar şi nedidactic.

            O altă categorie de atribuţii ale liderului de sindicat din unitatea şcolară se evidenţiază în mod special, sunt cele care ţin de dezvoltarea instituţională a organizaţiei, de comunicarea cu membrii de sindicat, de consilierea acestora, dar şi cele care derivă din legislaţia specifică învăţământului, categorie care o detaliem în cele ce urmează.

 

Nr. crt.

 

PERIOADA

 

ACTIVITĂŢI

1.

Septembrie

·          Acţiuni de sindicalizare şi evidenţă a membrilor de sindicat;

·          Urmărirea încadrării personalului didactic;

·          Asigurare, la cerere, de consultanţă salariaţilor la încheierea/modificarea contractelor individuale de muncă, la întocmirea fişei postului sau a anexelor corespunzătoare;

·          Urmărirea modului de întocmire a statelor de funcţii în concordanţă cu legislaţia în vigoare (plan cadru, centralizator, normativele pentru didactic auxiliar şi nedidactic etc.);

·          Elaborarea ofertei şi a planului sindical de acţiune la nivelul unităţii pentru anul şcolar în curs şi aprobarea lor în adunarea generală a membrilor din unitate;

·          Evidenţa salariaţilor navetişti în vederea urmăririi modului de decontare a cheltuielilor de transport la şi de la locul de muncă;

·          Stabilirea componenţei comisiei paritare la nivel de unitate (delegarea membrilor din partea sindicatului);

·          Solicitarea întrunirii comisiei paritate pentru stabilirea principiilor/criteriilor în baza cărora consiliul de administraţie al unităţii şcolare hotărăşte acordarea premiului lunar de 2%;

·          Implicarea în elaborarea fişei de evaluare a cadrelor didactice în vederea acordării calificativelor anuale.

2.

Octombrie

·          Colaborarea cu conducerea unităţii şcolare în vederea organizării de manifestări dedicate zilei de 5 octombrie, Ziua Internaţională a Educaţiei;

·          Urmărirea modului de elaborare a proiectului de buget al unităţii, în special cuprinderea drepturilor salariale, sociale, de formare profesională etc.;

·          Participarea la consiliul de administraţie în care se aprobă concediile de odihnă ale cadrelor didactice.

3.

Noiembrie

·          Întrunirea comisiei paritare pentru stabilirea criteriilor de acordare a salariilor de merit, în conformitate cu metodologia de acordare a acestora;

·          Dezbaterea în cadrul organizaţiei sindicale a metodologiei de mişcare a personalului didactic, precum şi întocmirea unui tabel nominal cu membrii de sindicat de la nivelul unităţii care vor fi vizate de aceasta;

4.

Decembrie

·          Participarea la şedinţa consiliului de administraţie având ca ordine de zi acordarea salariilor de merit precum şi informarea sindicatului zonal/judeţean cu privire la respectarea normelor metodologice şi a criteriilor;

·          Participarea la acordarea calificativelor anuale personalului didactic auxiliar şi nedidactic din unitate;

·          Informarea sindicatului zonal/judeţean cu privire la respectarea metodologiei de acordare a calificativelor;

·          Consilierea membrilor de sindicat care contestă calificativul acordat;

·          Întocmirea listei solicitanţilor de bilete de tratament pe baza cererilor membrilor de sindicat.

5.

Ianuarie

·          Negocierea salariilor personalului didactic auxiliar şi nedidactic între limite minime şi maxime, funcţie de calificativul obţinut la finele anului;

·          Consilierea membrilor de sindicat privind întocmirea dosarului în vederea participării la concursul pentru obţinerea gradaţiei de merit;

·          Participă la stabilirea concediilor de odihnă pentru personalul didactic auxiliar şi nedidactic din unitate;

·          Urmăreşte acordarea avizului consiliului profesoral cadrelor didactice care doresc să-şi continue activitatea didactică, în anul şcolar următor, în condiţiile prevăzute la art.  128 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare.

6.

Februarie

·          Urmărirea modului de constituire/vacantare al catedrelor în conformitate cu Metodologia de mişcare a personalului didactic din învăţământ;

·          Urmărirea corectitudinii efectuării restrângerilor de activitate (respectarea criteriilor stabilite în fişa de evaluare).

7.

Martie

·          Urmărirea modului în care se realizează completarea normei didactice cu ore la altă/alte specializare/specializări la nivelul unităţii de învăţământ, la solicitarea şi cu acordul cadrului didactic, pe durata unui an şcolar.

·          Întocmirea raportului privind restrângerile de activitate la nivelul unităţii pe care îl va înainta organizaţiei zonale/judeţene. Raportul va conţine cel puţin următoarele:

1.   lista persoanelor vizate de restrângerea de activitate şi disciplina ;

2.      lista persoanelor cărora li s-a completat norma didactică la nivelul unităţii, cu precizări privind fiecare persoană în parte ;

3.   lista posturile rezervate la nivelul unităţii .  

·          Implicarea în organizarea de activităţi specifice marcării zilelor de 1 Martie şi 8 Martie;

·          Consiliază membrii de sindicat în vederea întocmirii dosarelor pentru participarea concursului de obţinere a Distincţiilor „Gh. Lazăr” şi a Diplomei de Excelenţă.

·          Urmărirea respectării metodologiei acordării Distincţiilor „Gh. Lazăr” şi a Diplomei de Excelenţă.

8.

Aprilie

·        Întocmirea listei solicitanţilor de bilete de odihnă pe baza cererilor membrilor de sindicat.

9.

Mai

·        Urmărirea avizării de către consiliul de administraţie al unităţii a cererii/cererilor privind detaşările în interesul învăţământului.

10.

Iunie

·       Ducerea la îndeplinire a sarcinile ce îi revin la repartizarea biletelor de odihnă;

·       Implicarea în organizarea zilei de 5 iunie, Ziua Naţională a Educaţiei;

·       Participarea la acordarea calificativelor personalului didactic şi urmărirea respectării fişei de evaluare;

·       Consilierea membrilor de sindicat care contestă calificativul acordat;

·       Participarea în calitate de observator la concursul de titularizare şi/sau suplinire (în unităţile sau grupurile de unităţi unde se organizează).

11.

Iulie

·         Participarea în calitate de observator la concursul de titularizare şi/sau suplinire (în unităţi sau grupuri de unităţi unde se organizează).

 

            Precizăm că în funcţie de metodologiile emise anual de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, precum şi de calendarele activităţilor cuprinse în acestea, perioadele unor activităţi pot diferi de la un an la altul. De aceea, pentru a fi în concordanţă cu acestea, liderul de sindicat se va consulta permanent cu organizaţia zonală/judeţeană la care sindicatul este afiliat.

 

 

 

 

 

 

 

 

Capitolul 6

Bune practici. Instrumente. Surse de informaţii

 

 

6.1. Etape în constituirea unei organizaţii sindicale

 

Ø  completare de adeziuni;

Ø  tabel cu membri de sindicat;

Ø  proces verbal de constituire şi de alegere a organelor de conducere;

Ø  depunerea documentelor de mai sus:

·        la conducerea unităţii de învăţământ, însoţite de o cerere pentru reţinerea cotizaţiei de sindicat persoanelor cuprinse în tabelul anexat (copii);

·        la organizaţia sindicală judeţeană, însoţite de o cerere pentru afiliere (în original).

 

6.2. Conţinutul mapei liderului de sindicat:

 

Ø  Ghidul liderului de sindicat;

Ø  Adeziuni;

Ø  Tabel cu membrii de sindicat;

Ø  Proces verbal de constituire şi de alegere a organelor de conducere;

Ø  Statutul organizaţiei sindicale judeţene;

Ø  Contract colectiv de muncă la nivel judeţean ( eventual la nivel de ramură învăţământ);

Ø  Legea sindicatelor, nr.54/2003;

Ø  Codul muncii, nr.53/2003;

Ø  Legea privind contractul colectiv de muncă, nr.130/1996;

Ø  Legea privind soluţionarea conflictelor de muncă, nr.168/1999;

Ø  Legea securităţii şi sănătăţii în muncă,nr.319/2006;

Ø  Statutul personalului didactic, nr.128/1997;

Ø  Legea învăţământului, nr.84/1995;

Ø  Legea privind asigurarea calităţii educaţiei, nr.87/2006;

Ø  Regulamentul de funcţionare al unităţilor de învăţământ;

Ø  Norme metodologice de aplicare a regulamentului de acordare a distincţiilor;

Ø  Modele pentru contracte individuale de muncă (personal didactic, didactic auxiliar, nedidactic;

Ø  Fişe de evaluare: salariul de merit, gradaţii de merit, distincţii;

Ø  Criteriile de acordare a fondului de premiere în cuantum de 2% aplicat pe fondul de salariu al unităţii de învăţământ;

Ø  Procesele verbale ale şedinţelor organizaţiei sindicale din unitatea de învăţământ.

 

6.3. Instrumente de lucru în relaţia cu:

 

a) Conducerea unităţii şcolare:

Ø  cerere depusă la secretariat cu număr de înregistrare . Prin acestea se pot solicita:

Ø  convocarea Comisiei paritare;

Ø  respectarea punerii  în aplicare a hotărârilor judecătoreşti definitive, irevocabile şi executorii;

Ø  respectarea şi aplicarea unor prevederi din actele normative în vigoare, cum ar fi decontarea navetei şi a 50 % din contravaloarea a 6 călătorii pe calea ferată;

Ø  punerea la dispoziţie a unor documente elaborate de Consiliul de administraţie;

Ø  punerea la dispoziţie, în mod gratuit, a bazelor sportive sau a altor spaţii din unităţile de învăţământ pentru organizarea unor activităţi sportive, culturale, sindicale etc.;

Ø  asigurarea accesului la mijloacele de birotică din unitatea de învăţământ şi a consumabilelor necesare pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii sindicale;

            Observaţie:   La cererile depuse, termenul de răspuns este de 30 de zile de la data depunerii cererii la unitatea de învăţământ, excepţie făcând cererile vizând punerea în aplicare a hotărârilor judecătoreşti definitive, irevocabile şi executorii unde termenul este de 15 zile.

Ø  consemnarea în procesul verbal al Consiliului de administraţie a punctului de vedere referitor la o anumită situaţie prezentă în ordinea de zi ( fără drept de vot);

Ø  memorii cuprinzând sesizarea unor situaţii problemă apărute în activitatea din unitatea şcolară.

 

 

b) Primăria şi Consiliul Local:

Ø  Protocol de colaborare între unitatea de învăţământ, primărie şi sindicat;

Ø  Participarea la şedinţele consiliul local (fără drept de vot).

 

c) ONG-uri

            Contracte de parteneriat în vederea unor acţiuni de voluntariat, derulare de proiecte, formare, consiliere.

 

d) Agenţi economici:

            Contracte de parteneriat, contracte de sponsorizare, contracte de donaţii.

 

e) Persoane fizice:

            Contracte de sponsorizare, contracte de donaţii, contracte de colaborare.

 

6.4. Surse de informaţii:

 

Site-uri :  www.fsli.ro, www.edu.ro, www.monitoruloficial.ro, www.infolegis.ro, al organizaţiei sindicale judeţene, în cazul în care există.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Capitolul 7

Legislaţie

 

 

7.1. Personalul din învăţământ

 

            Personalul din învăţământul este format din personal didactic, didactic auxiliar şi nedidactic.

            În Legea nr. 84/1995, Legea Învăţământului, art.151 şi în Legea nr.128/1995, Statutul personalului didactic, art 5 şi 6 sunt definite categoriile de personal care funcţionează în unităţile de învăţământ:

            1. Personalul didactic:

Ø  în învăţământul preşcolar: educator/educatoare; institutor/institutoare;

Ø  în învăţământul primar: învăţător/învăţătoare; institutor/institutoare;

Ø  în învăţământul secundar: profesor, profesor-psihopedagog, profesor corepetitor/acompaniament,  maistru-instructor;

Ø  în învăţământul special şi în comisiile de expertiză complexă: educatoare/educator, învăţător, învăţător itinerant, institutor, profesor, profesor itinerant, profesor de educaţie specială, profesor-psihopedagog, profesor-psiholog şcolar, profesor-logoped, maistru-instructor, învăţător-educator, profesor-educator.

Ø  în centrele de documentare şi informare: profesor documentarist;

Ø  în unităţile de învăţământ preuniversitar, pentru asigurarea formării iniţiale şi a inserţiei profesionale: cadre didactice - mentori şi cadre didactice – tutori;

Ø  în unităţile conexe şi în cele cu activităţi extraşcolare ale învăţământului preuniversitar personalul didactic este:

·        în centrele de plasament: educatoare/educator, institutor-educator, învăţător-educator, profesor-educator, profesor-logoped, psihopedagog;

·        în centrele şi cabinetele de asistenţă psihopedagogică: profesor-psihopedagog, profesor-psiholog, profesor-sociolog, profesor pedagog social;

·        în centrele logopedice interşcolare şi în cabinetele şcolare: profesor-logoped, cu calificarea în psihopedagogie specială, psihologie sau pedagogie, profesor pedagog social;

·        în casele corpului didactic: profesor-metodist, profesor-asociat;

·        în cluburile sportive şcolare: profesor, antrenor;

·        în unităţile cu activităţi extraşcolare: educator/educatoare, învăţător, institutor, profesor, maistru-instructor, antrenor;

·        formatori.

         În învăţământ poate funcţiona personal didactic asociat.

         Personalul de cercetare este integrat în catedre, departamente, unităţi sau centre de cercetare şi de microproducţie.

            2. Personal didactic auxiliar:

Ø  bibliotecar, documentarist, redactor;

Ø  informatician;

Ø  laborant;

Ø  tehnician;

Ø  pedagog şcolar;

Ø  instructor-animator, instructor de educaţie extraşcolară;

Ø  asistent social;

Ø  corepetitor pentru cluburile sportive şcolare, palatele şi cluburile copiilor.

            Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în colaborare cu Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, este autorizat ca, în funcţie de dinamica învăţământului, să stabilească noi funcţii didactice auxiliare.

 

7.2. Dosarul personal de încadrare şi salarizare

 

            Pentru fiecare angajat indiferent dacă este angajat pe perioada nedeterminată sau determinată, unitatea şcolară are obligaţia de a întocmi un dosar de încadrare şi salarizare care va cuprinde următoarele documente:

Ø  Fişa stagiului de activitate sau copie de pe carnetul de muncă;

Ø  Actele de studii: diploma, foaia matricolă, studii obţinute ulterior;

Ø  Certificate de promovare a gradelor didactice;

Ø  Actul de numire în unitate: titularizare, transfer, detaşare, suplinire, completare catedră;

Ø  Contractul de muncă;

Ø  Fişa postului;

Ø  Calificative şi evaluări anuale;

Ø  Alte documente justificative.

Dosarul personal al angajatului rămâne în unitate şi dacă acesta a fost plătit numai o lună de zile, nu se eliberează la încheierea contractului de munca.

 

 

 

7.3. Salarizarea

 

7.3.1. Salarizarea personalului didactic de predare şi instruire practică

 

Salariul de bază este compus dintr-o parte fixă şi o parte variabilă. Partea fixă a salariului de bază este salariul de bază al funcţiei didactice (salariul din grilă). Partea variabilă a salariului de bază sunt sporurile, indemnizaţiile şi celelalte adaosuri care potrivit legii se calculează ca procent din salariul de bază al funcţiei/salariul de bază şi fac parte din acesta.

Salariul de bază al funcţiei didactice este diferenţiat după următoarele criterii:

Ø  funcţia şi norma didactică îndeplinită;

Ø  nivelul studiilor: superioare de lungă durată, superioare de scurtă durată, medii;

Ø  grade didactice: debutant, definitivat, gradul II, gradul I;

Ø  titulul ştiinţific;

Ø  locul şi condiţiile specifice în care se desfăşoară activitatea;

Ø  tranşe de vechime: 0 - 2 ani, 2 - 6 ani, 6 - 10 ani, 10 - 14 ani, 14 - 18 ani, 18 - 22 ani, 22 - 25 ani, 25 - 30 ani, 30 - 35 ani, 35 - 40 ani, peste 40 ani.

            Pentru fiecare funcţie didactică, grad profesional, nivel de studii şi tranşe de vechime, legea stabileşte un anumit nivel al salariului calculat pe baza unui coeficient de ierarhizare. La stabilirea coeficientului de ierarhizare se va ţine cont şi de următoarele prevederi legale:

 

1

Se consideră vechime în învăţământ pentru stabilirea salariul de bază al funcţiei didactice, perioada în care cadrul didactic a funcţionat efectiv în învăţământ în funcţii didactice sau didactice auxiliare şi perioada în care a lucrat în alte sectoare de activitate şi pentru care face dovada că a profesat în specialitatea înscrisă pe diploma de studii.

2

Se consideră vechime efectiv neîntreruptă în învăţământ perioada în care cadrul didactic a lucrat efectiv şi neîntrerupt numai în învăţământ în funcţii didactice (de predare, de conducere, îndrumare şi control) şi didactice auxiliare şi perioada în care personalul didactic a avut catedra rezervată.

3

Prin O.G. nr. 68/2004, aprobată prin Legea nr.6/2005, începând cu data de 1.10.2004 coeficienţii de ierarhizare au fost modificaţi prin includerea în salariul de bază al funcţiei didactice a sporului de suprasolicitare neuropsihică şi a sporului de stabilitate în învăţământ.

 

Stabilirea salariul de bază al funcţiei didactice se face prin înmulţirea coeficientului de multiplicare pentru fiecare funcţie didactică, din grila de salarizare, cu valoarea coeficientului de multiplicare 1.000, stabilită anual prin hotărâre a Guvernului.

           

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Prin urmare, drepturile salariale ale unui cadru didactic de predare se obţin astfel (vezi şi capitolul sporuri şi indemnizaţii):

  

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


 

7.3.2. Salarizarea personalului didactic auxiliar şi nedidactic

 

Salariul de bază este compus dintr-o parte fixă şi o parte variabilă. Partea fixă a salariului de bază este salariul de bază al funcţiei. Partea variabilă a salariului de bază este formată din sporuri, indemnizaţii şi celelalte adaosuri care potrivit legii se calculează ca procent din salariul de bază al funcţiei/salariul de bază şi fac parte din acesta.

Salariul de bază al funcţiei este diferenţiat după următoarele criterii:

Ø  funcţia: secretar, laborant, administrator financiar, muncitor, îngrijitor, etc.

Ø  nivelul studiilor: superioare de lungă durată, superioare de scurtă durată, medii sau învăţământ obligatoriu;

Ø  trepte profesionale: debutant, treapta IV, treapta III, treapta II, treapta I, treapta IA.

 

Pentru fiecare funcţie, grad/treaptă profesională şi nivel de studii, legea stabileşte un anumit nivel al salariului calculat pe baza unui coeficient de ierarhizare stabilit.

Stabilirea coeficientului de ierarhizare la personalul didactic auxiliar şi nedidactic se face anual prin evaluarea performanţelor profesionale individuale de către conducerea unităţii conform Legii 154/1998 si HG 749/1998, existând o limita minima şi una maximă a salariului de încadrare pentru fiecare funcţie.

            Stabilirea salariul de bază al funcţiei se face prin înmulţirea coeficientului de multiplicare pentru fiecare funcţie, din grila de salarizare, cu valoarea coeficientului de multiplicare 1.00,stabilită anual prin hotărîre de Guvern.

 

  

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


 

            Notă: Absolvenţii învăţământului superior de lungă sau de scurtă durată, care la data trecerii pe funcţia corespunzătoare studiilor absolvite erau încadraţi pe funcţii cu nivel de studii inferior, specifice domeniului în care au absolvit studiile universitare, se încadrează la gradul profesional corespunzător studiilor absolvite, la care se asigură o creştere cu până la 20% a salariului de bază avut. În vederea stabilirii salariului de bază, în termen de 15 zile de la reluarea activităţii, persoanele angajate în sectorul bugetar, aflate în concediu plătit pentru creşterea şi îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap, potrivit legii, cele care nu au prestat activitate în ultimele 12 luni fiind în concediu medical sau în concediu fără plată, potrivit legii, precum şi cele ale căror contracte individuale de muncă sunt suspendate vor fi evaluate prin examenul de testare a cunoştinţelor profesionale, organizat în acest scop de angajator, procedându-se în acelaşi mod ca şi în cazul persoanelor angajate prin concurs.

            În cazul nepromovării examenului prevăzut, persoanei respective i se acordă salariul de bază avut anterior sau, după caz, salariul de bază minim al funcţiei deţinute anterior.

 

 

7.3.3.   Sporuri şi indemnizaţii

 

Ø  Sporul de suprasolicitare neuropsihică.

            (art. 50 aliniat 13 din Legea 128/97)

            Personalul didactic beneficiază, la fiecare tranşă de vechime în învăţământ, de un spor de 3% din salariul de bază, pentru suprasolicitare neuropsihică.

·        Pentru personalul didactic de predare şi instruire practică acest spor este inclus în salariul de bază al funcţiei.

 

Ø  Sporul de stabilitate în învăţământ

            (art.50 aliniat 11 din Legea 128/97)

            Se acordă personalului didactic şi didactic auxiliar care are o vechime efectiv neîntreruptă în învăţământ de peste 10 ani, indiferent de perioada când a fost acumulată această vechime.

·        Perioadele în care personalul didactic s-a aflat în concediu fără plată, conform Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare, nu întrerup vechimea pentru acordarea sporului de stabilitate, dar se exclud ca timp din calculul celor 10 ani de vechime neîntreruptă în învăţământ.

·        Se recunosc ca vechime neîntreruptă în învăţământ pentru plata acestui spor perioada cencediilor medicale, a concediului pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani (3 ani) precum şi perioada în care personalul didactic a efectuat stagiul militar, după care s-a reîntors la catedră.

·        Sporul de stabilitate prevăzut la art. 50 alin. (11) din Legea nr. 128/1997, cu modificările şi completările ulterioare, pentru personalul didactic de predare încadrat pe funcţiile prevăzute în Anexele nr. 1.1, 1.2 şi 2,  din  OG.15/2008 este cuprins în coeficienţii de multiplicare prevăzuţi la tranşele de vechime recunoscută de peste 10 ani în învăţământ.

·        Pentru personalul didactic de predare încadrat pe funcţii didactice cu tranşe de vechime recunoscută de peste 10 ani în învăţământ, care nu îndeplineşte condiţia prevăzută la art. 50 alin. (11) din Legea nr. 128/1997, cu modificările şi completările ulterioare, pentru acordarea sporului de stabilitate până la împlinirea vechimii neîntrerupte în învăţământ de peste 10 ani, salariile de bază se vor stabili pe baza coeficienţilor de multiplicare micşoraţi prin împărţire la 1,15. Dacă prin împărţirea la 1,15 personalului didactic de predare trecut la o tranşă de vechime recunoscută în învăţământ de peste 10 ani nu i se poate asigura salariul de bază avut, acesta va fi menţinut cu acelaşi salariu de bază în noua tranşă până când i se poate asigura o creştere a salariului de bază.

·        Pentru personalul didactic de predare încadrat la tranşele de vechime de până la 10 ani, coeficienţii de multiplicare conţin numai sporul pentru suprasolicitare neuropsihică şi rămân neschimbaţi. În cazul în care există situaţii când acest personal didactic are vechime neîntreruptă în învăţământ de peste 10 ani, va primi şi sporul de stabilitate, calculat prin înmulţirea cu 1,15 a coeficienţilor din ordonanţă, fără a se rotunji după cele trei zecimale rezultate;

·        Sporul de stabilitate se acordă personalului didactic de predare, indiferent de perioada când a fost acumulată vechimea efectivă a celor 10 ani neîntrerupţi în învăţământ, conform celor de mai sus.

·        Sporul de stabilitate nu se acordă pentru vechime recunoscută în învăţământ personalului didactic care provine din alte sectoare de activitate.

·        Personalul didactic pensionat pentru limită de vârstă, care funcţionează cu contract individual de muncă în învăţământ (cumul pensie cu salariu pe perioadă determinată) şi are vechime neîntreruptă în sensul celor prevăzute mai sus, beneficiază de sporul de stabilitate prevăzut de lege.

·        Sporul de stabilitate, se acordă şi profesorilor (ingineri şi subingineri) şi maiştrilor instructori care au desfăşurat activitate în perioada 1984-1990 cu normă întreagă în învăţământul preuniversitar, dar cu plata salariului din alte sectoare de activitate, şi care au activat după anul 1990 şi în prezent la catedră.

·        La personalul didactic auxiliar sporul de stabilitate nu este inclus în salariul de încadrare, acesta se calculează separat şi reprezintă 15% din salariul de bază.

 

Ø  Gradaţia de merit

            (art.50, alin. 3 din Legea 128/1997)

            Se atribuie pe o perioadă de 4 ani reprezintă 25% din salariul de bază al funcţiei.

·        Aceasta se acorda numai personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ;

·        Gradaţia de merit face parte din salariul de bază şi constituie bază de calcul pentru acele sporuri/indemnizaţii care se calculează ca procent din salariul de bază;

·        În situaţia în care personalului didactic i se modifică locul de muncă la altă unitate şcolară acesta îşi păstrează gradaţia de merit până la expirarea perioadei pentru care i-a fost acordată.

           

Ø  Salariul de merit[1]

            (art.50 aliniat 7 din Legea 128/97)

            Se acordă anual după aprobarea bugetului şi reprezintă 15% din salariul de bază al funcţiei + indemnizaţia de conducere + indemnizaţia pentru învăţământ special (art. 4 din HG.281/1993).

·        Personalul care beneficiază de salariul de merit se stabileşte o dată pe an, după aprobarea bugetelor anuale, pe bază rezultatelor obţinute în activitatea desfăşurată în anul precedent.

·        Salariul de merit poate fi acordat pentru cel mult 15% din numărul total de posturi prevăzut în statul de funcţii al unităţilor bugetare din care personalului angajat pe funcţii de execuţie în proporţie de cel puţin două treimi şi personalului de conducere de cel mult o treime din totalul salariilor de merit stabilite conform legii.

·        În cazul în care pe parcursul anului se întrerup raporturile de muncă ale unor beneficiari de salarii de merit, acestea se pot redistribui de la data de 1 a lunii următoare altor persoane care deţin funcţii de acelaşi nivel (funcţii de conducere sau de execuţie) pentru perioada rămasă, în ordinea descrescătoare a punctajului.

·        În situaţia în care personalului didactic, i se modifică locul de muncă în cadrul aceluiaşi judeţ, (alta unitate şcolară) acesta îşi păstrează salariul de merit până la sfârşitul anului calendaristic.

·        Pentru personalul nou angajat salariul de merit se poate acordă dupa o perioadă de cel puţin 6 luni de la angajare.

Ø  Indemnizaţia pentru învăţământ special

            (art. 49, alin. 3 din Legea 128/97)

            Se acordă personalului didactic titular sau suplinitor care lucrează efectiv în învăţământul special (case de copii sau şcoli ajutătoare) şi reprezintă 15% din salariul de bază al funcţiei.

 

Ø  Indemnizaţia de conducere

            (art.48 aliniat 5 din Legea 128/97)

            Se acordă în raport cu funcţia de conducere îndeplinită, mărimea unităţii de învăţământ şi compexitatea activităţii. Este o indemnizaţie care face parte din salariul de bază şi se calculează ca procent la salariul  de încadrare.

·        pentru contabili şefi - maxim 40% din salariul de bază al funcţiei (vezi legile anuale de salarizare a personalului din unităţile bugetare);

·        pentru secretari şefi - maxim 20% din salariul de bază al funcţiei (vezi legile anuale de salarizare a personalului din unităşile bugetare);

·        pentru funcţiile de îndrumare şi control sunt prevăzute în Legea 128/2997;

·        pentru directorii de instituţii de învăţământ preuniversitar se stabilesc de către Inspectoratul Şcolar Judeţean/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti în conformitate cu prevederile Legii 128/1997.

 

Ø  Indemnizaţia de diriginte, învăţător-educator

            (art. 51 alin. 4 din Legea 128/97)

            Se acordă personalului didactic care îndeplineşte funcţia de diriginte, învăţător sau educator.

·        Aceasta reprezintă 10% din salariul de bază şi se include în salariul de bază, devenind astfel bază de calcul pentru alte sporuri/indemnizaţii care potrivit legii se calculează ca procent din salariul de bază;

·        Pentru activitatea de diriginte efectuată de către personalul didactic încadrat cu minimum 0,5 normă, indemnizaţia aferentă se va calcula la nivelul salariului de bază prevăzut pentru norma întreagă.

           

Ø  Indemnizaţia practică pedagogică

            (art.51 aliniat 5 din Legea 128/97)

            Se acordă personalului didactic desemnat să conducă şi să realizeze practica pedagogică a viitorilor învăţători, institutori, profesori.

·        Cuantumul indemnizaţiei este de 10-25% din salariul de bază al funcţiei;

·        Se stabileşte în raport cu numărul de elevi şi studenţi practicanţi astfel:

§  5 studenţi - 10%,

§  6-7 studenţi - 15%,

§  8-9 studenţi - 20%,

§  10-12 studenţi - 23%.

·        Profesorul coordonator de practică de la liceele pedagogice primeşte un spor de 25% din salariul de încadrare pentru un număr de cel putin 25 de practicanţi.

 

Ø  Indemnizaţia mediu rural sau localităţi izolate

            (art. 49 aliniat 2 din Legea 128/ 97)

            Se acordă personalului didactic calificat care îşi desfăşoară activitatea în mediul rural sau în localităţi izolate, reprezintă 5-80% din salariul de încadrare şi se acordă în funcţie de zona geografică în care lucrează cadrul didactic. Diferenţierea pe zone şi localităţi a fost aprobată prin HG 167/2002.

 

Ø  Titlu ştiinţific de doctor

            (art.50 aliniat 10 din Legea 128/97)

            Se acordă personalului didactic care are titlu ştiinţific de doctor şi reprezintă 15% din salariul de bază.

 

Ø  Spor predare simultană

            (art 8b din HG 281/1993,OMEC 3281/2006)

            Se acordă personalului didactic care asigură predarea simultană la doua, trei sau patru clase de elevi şi reprezintă 7%, 10%, 15% din salariul de bază.

·        Clasele I-IV cu învaţământ simultan se organizează cu cel puţin 4 elevi de la cel puţin două niveluri de învăţământ. Desfăşurarea procesului de învăţământ în regim simultan se asigură, cu prioritate, de cadre didactice calificate, astfel:

§  un învăţător pentru 4-22 elevi;

§  doi învăţători pentru 23-40

§  trei învăţători pentru 41-60 elevi;

§  patru învăţători pentru un număr de peste 60 elevi.

·        În învăţământul gimnazial se organizează clase cu predare simultană numai în localităţile izolate, dacă sunt înscrişi şi frecventează cursurile cel mult 9 elevi pentru cel puţin un nivel de clase. În clasele cu predare în regim simultan predarea disciplinelor la care se susţin testele naţionale, se face separat pentru elevii clasei a VIII-a, indiferent de numărul elevilor, inclusiv acolo unde efectivul este de cel mult 9 elevi.

 

Ø  Spor condiţii  periculoase şi vătămătoare

            (art.8 lit. a) din HG 281/1993, art.14 din OG 10/2006)

            Se acordă personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic care îşi desfăşoară activitatea în condiţii periculoase, vătămătoare, nedorite şi dificile şi este de până la 10% din salariul de bază.(proporţional cu timpul lucrat).

·        Categoriile de personal, cuantumurile sporului prevăzut şi condiţiile de acordare se stabilesc, în limitele prevăzute de lege, prin actul administrativ al ordonatorului principal de credite, cu încadrarea în cheltuielile de personal prevăzute în bugetul aprobat.

·        Locurile de muncă pentru care se acordă sporul vor fi stabilite pe baza buletinelor de determinare emise de autorităţile abilitate în acest sens.

·        Locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului şi condiţiile de acordare se stabilesc de către M.M.P.S. şi M.S., la propunerea ministerelor, a celorlalte instituţii centrale şi locale ale administraţiei publice, după consultarea sindicatelor.

 

Ø  Spor condiţii grele de muncă

            (art 8 c) din HG 281/1993)

            Se acordă personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic care îşi desfăşoară activitatea în condiţii grele de muncă, şi este de până la 15% din salariul de bază. Locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului şi condiţiile de acordare se stabilesc de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării cu consultarea sindicatelor şi cu avizul MMPS şi MF.

 

Ø  Spor pentru control financiar preventiv

            (art. 13 alin 7 din Legea 84/2003)

            Se acordă persoanelor desemnate să efectueze controlul financiar preventiv propriu dintr-o unitate şi este de pâna la 25% din salariul de bază. La unităţile unde se numesc două sau mai multe persoane care să exercite activitatea de control financiar preventiv propriu acest spor se împarte la numărul persoanelor.

 

Ø  Sporul de noapte

            (art 122 din Codul Muncii)

            Se acorda personalului care potrivit programului îşi desfăşoară activitatea în timpul nopţii, între orele 22-6, reprezintă între 15-25% din salariul de bază al funcţiei pentru fiecare oră de muncă de noapte prestată. Salariaţii care efectuează cel puţin 3 ore de muncă de noapte beneficiază fie de program de lucru redus cu o oră faţă de durata normală a zilei de muncă, fără ca aceasta sa ducă la scăderea salariului de încadrare, fie de sporul la salariul de bază al funcţiei prezentat mai sus.

 

 

Ø  Sporul de vechime

            Se acordă angajaţilor din învăţământ (personal didactic, didactic auxiliar şi nedidactic) beneficiază la funcţia de bază de un spor de vechime în muncă de până la 25% din salariul de bază, diferenţiat în funcţie de vechimea în muncă (art. 7 din HG. 281/1993) astfel:

 

 

3-5 ani

 

 

5-10 ani

1

10-15 ani

 

15-20 ani

 

Peste 20 ani

 

5%

 

 

10%

 

15%

 

20%

 

25%

 

·        Pentru acordarea sporului de vechime în muncă, angajatorul va lua în considerare toate perioadele lucrate de către salariat indiferent de locurile de muncă.

·        Sporul corespunzator vechimii în muncă se plăteşte din prima zi a lunii următoare celei în care s-a împlinit vechimea în muncă prevazută în tranşa respectivă.

·        Sporul de vechime în muncă se acordă şi personalului pensionat pentru limita de vârstă corespunzator vechimii în muncă dobindită în întreaga activitate, numai dacă acesta este angajat în baza unui nou contract de muncă.

·        Dacă un angajat are două sau mai multe norme în aceeaşi unitate sau în unităţi diferite, acesta beneficiază de spor de vechime numai o singură dată la unitatea unde are funcţia de bază.

·        Pensionarii pentru limita de vârstă care se angajează pe baza unui contract individual de muncă, beneficiază de sporul de vechime corespunzător vechimii în muncă dobândite în întreaga activitate.

·        Baza de calcul pentru sporul de vechime este salariul de bază

 

7.3.4. Premii lunare, premii anuale, distincţii şi premii

 

Ø  Premiul lunar - 2%

            Se poate acorda în timpul anului salariaţilor care au realizat sau au participat direct la obţinerea unor rezultate în activitate, apreciate ca fiind valoroase (art. 13 din HG 281/1993).

·        Acesta se poate acorda lunar în limita a 2% din cheltuielile cu salariile aferente personalulul contractual prevăzut în statul de funcţii, la funcţia de bază, cu încadrarea în fondurile aprobate prin buget.

·        În cazul în care se realizează economii prin reducerea cheltuielilor salariale, ordonatorii principali de credite pot aproba acordarea de premii in cursul anului din economiile realizate în limita a 2% din cheltuielile cu salariile aferente personalului contractual prevăzute în bugetul aprobat fără a depăşi valoarea economiilor realizate (art. 11 din OUG 123/ 2003, OUG 10/ 2007).

·        Angajaţii aflaţi în concediu de odihnă nu beneficiază pe perioada concediului de premiul lunar - 2%, sumele aferente concediilor de odihnă se acordă angajaţilor care au fost în activitate în perioadele respective sau se vor utiliza în lunile următoare.

Ø  Premiul anual (al - 13 - lea salariu)

            Pentru activitatea desfăşurată, personalul din unităţile de învăţământ beneficiază, după caz, la sfârşitul anului calendaristic de un premiu anual de până la un salariu de bază mediu lunar realizat în anul pentru care se face plata.

·        Salariul mediu lunar de bază se determină prin raportarea la 12 luni a sumelor încasate pe întreg anul ca salariu de bază, precum şi sumele încasate pentru perioada concediului de odihnă.

·        Nu vor fi luate în calcul elementele de salarizare care nu sunt de natura salariului de bază: sporul de vechime, alte sporuri şi indemnizaţii care nu fac parte din salariul de bază, indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă, etc.

·        Plata premiului anual aferent anului în curs se asigură din bugetul aprobat pentru anul următor, dacă legea bugetul de stat din anul respectiv nu prevede altfel.

·        Premiul anual se cumulează cu salariul din luna anterioară şi se reţine pentru acesta CAS - 9,5% , CASS - 6,5 % şi impozitul, în cuantum egal cu cel pe salarii.

 

Ø  Distincţiile Gheorghe Lazăr şi Diploma de Excelenţă se acordă anual pe baza metodologiei emise de M.E.C.T. (actualmente OMECT nr. 5435 din 23.10.2006).

 

 

7.3.5. Ore suplimentare - plata cu ora

 

Posturile didactice rămase vacante, rezervate sau temporar vacante, precum şi activităţile care nu se pot norma în posturi didactice vor fi acoperite, prin cumul sau prin plata cu ora, de către personalul didactic existent, încadrat cu normă maximă, de către cadrele didactice pensionate, precum şi de specialişti din alte sectoare de activitate, în condiţiile Legii nr. 128/1997, cu modificările şi completările ulterioare.

Activităţile didactice care nu pot fi normate în posturi didactice se cuantifică în ore fizice şi salarizarea acestora se va face în sistem plata cu ora.

Cadrele didactice care beneficiază de concediu fără plată conform art. 102 alin. (1) şi (2), de concedii plătite, acordate conform art. 103 lit. c) şi d) şi de concediul pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani (3 ani) prevăzut de Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, nu pot funcţiona prin cumul sau plata cu ora.

Personalul didactic de conducere din unităţile de învăţământ, degrevat parţial sau total de norma de predare, poate fi salarizat prin plata cu ora, fără diminuarea obligaţiilor prevăzute în fişa postului, dar nu mai mult de 4-6 ore săptămânal.

În unităţile de învăţământ-pilot pentru personalul didactic de conducere, degrevat parţial sau total de norma de predare, se aplică prevederile art. 46 din Legea nr. 128/1997, cu modificările şi completările ulterioare.

Liderii sindicatelor din învăţământ, cu drept de rezervare a catedrei, pot fi remuneraţi prin plata cu ora pentru efectuarea a maximum 4 ore săptămânal.

Orele rămase libere din posturile didactice vacante, rezervate sau temporar vacante pot fi acoperite prin plata cu ora. Plata acestor ore se poate face numai pentru orele efectuate în afara programului de lucru aferent funcţiei de bază a personalului angajat.

În învăţământ, plata cu ora se poate aplica şi pentru activităţile didactice care nu pot fi normate în posturi didactice în conformitate cu prevederile art. 51 alin. (12) din Legea nr. 128/1997, cu modificările şi completările ulterioare. Modalitatea de cuantificare în ore, pentru activităţile specifice din învăţământul preuniversitar, se va stabili prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării, emis înaintea desfăşurării acestora.

Pot fi salarizate prin plata cu ora următoarele activităţi: repartizarea absolvenţilor de gimnaziu în licee şi şcoli de arte şi meserii; teste naţionale şi alte examinări sau testări stabilite de Ministerul Educaţiei şi Cercetării; examenele de absolvire a şcolilor de artă şi meserii, profesionale, postliceale şi a învăţământului cu frecvenţă redusă sau a învăţământului deschis la distanţă; probele de specialitate sau de aptitudini la admiterea de la liceele din filiera vocaţională, clasele bilingve şi cu predare în limbile minorităţilor care susţin examenele pentru obţinerea certificatului/atestatului de competenţă profesională; examenele de bacalaureat; activitatea de traducere a subiectelor la examen; examenele pentru ocuparea posturilor didactice din învăţământul preuniversitar; activitatea didactică de pregătire a elevilor din loturile naţionale, care participă la concursurile şcolare şi la olimpiadele elevilor, activităţile didactice de pregătire suplimentară a elevilor cu ritm lent de învăţare şi activităţile de perfecţionare şi de acordare a gradelor didactice personalului didactic (cursuri, aplicaţii, inspecţii, colocvii, examene); admiterea în învăţământul preuniversitar şi universitar; activitatea de cercetare ştiinţifică pe bază de contracte de cercetare din învăţământul superior; activitatea referenţilor (cadre didactice examinatoare) la susţinerea examenului de doctorat şi alte activităţi didactice din învăţământul preuniversitar şi universitar, stabilite conform legii.

Salarizarea activităţilor enumerate mai sus prin plata cu ora pentru unităţile de învăţământ preuniversitar se face prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării, iar pentru unităţile de învăţământ superior se face prin hotărâre a senatului universitar.

Activităţile salarizate prin plata cu ora pot fi prestate, în condiţiile legii, de către personalul didactic, specialiştii din alte domenii de activitate şi de cadrele didactice pensionate pentru limită de vârstă în condiţiile legii.

Salarizarea prin plata cu ora a activităţilor didactice se face pe baza unui tarif orar avizat de Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, stabilit în conformitate cu norma didactică diferenţiată pe funcţii şi pe niveluri de învăţământ.

În învăţământul preuniversitar personalul didactic şi personalul didactic asociat, inclusiv cadrele didactice pensionate pentru limită de vârstă, care funcţionează pe posturi didactice de predare în sistem plata cu ora, sunt salarizate pentru activitatea depusă, în funcţie de condiţiile pe care le îndeplinesc de încadrare în una dintre situaţiile prezentate mai sus cu tariful orar stabilit şi cu sporurile şi indemnizaţiile prevăzute de art. 49 alin. (2), şi (3), art. 50 alin. (3), (7) şi (10), în conformitate cu prevederile art. 51 alin. (8) din Legea nr. 128/1997, cu modificările şi completările ulterioare.

Tarifele pentru plata cu ora din învăţământul preuniversitar se calculează astfel:

 

Cadre didactice de predare sau instruire practică, cu gradul didactic I şi peste 25 de ani vechime efectivă în învăţământ, cu excepţia acelora care se află în condiţiile art. 45 alin. 2 din L128/1997

Celelalte cadre didactice de predare sau instruire practică

·  1/56 pentru norma didactică de 14 ore pe săptămână, în învăţământul special;

·  1/72 pentru norma didactică de 18 ore pe săptămână, în învăţământul special;

·  1/64 pentru norma didactică de 16 ore pe săptămână, în învăţământul preuniversitar;

·  1/88 pentru norma didactică de 22 ore pe săptămână, în învăţământul preuniversitar.

·  1/72 pentru învăţători, institutori învăţămîntul primar

·  1/92 pentru educatoare, institutori învăţământul preşcolar.

·  1/72 pentru norma didactică de 18 ore pe săptămână;

·  1/64 pentru norma didactică de 16 ore pe săptămână în învăţământul special;

·  1/80 pentru norma didactică de 20 de ore pe săptămână în învăţământul special;

·  1/96 pentru norma didactică de 24 de ore pe săptămână;

·  1/80 pentru învăţători, institutori învăţământul primar;

·  1/100 pentru eucatoare, institutori învăţământul preşcolar.

 

 

Această diferenţiere se datorează faptului că personalul didactic de predare şi de instruire practică din învăţământul preuniversitar cu o vechime efectivă în învăţământ de peste 25 de ani, cu gradul didactic I, beneficiază de reducerea normei didactice cu două ore săptămânal, fără diminuarea salariului.

  

 

 

 

 

 


 

Nu se includ în calculul plăţii cu ora indemnizaţia de conducere şi indemnizaţia de dirigenţie.

Metodologiile privind salarizarea prin plata cu ora a cadrelor didactice si a personalului didactic auxiliar care fac parte din comisiile pentru testelecu subiect unic, bacalaureat, absolvire a şcolilor de artă şi meserii şi postliceale, de admitere, titularizare, obţinerea atestatului profesional, se stabilesc anual prin ordin al MECT.

 

7.3.6. Cumulul de funcţii

 

Cumulul de funcţii pentru activitatea didactică se poate efectua de personalul didactic şi de specialiştii din alte domenii de activitate pe posturi didactice vacante, temporar vacante sau rezervate în aceeaşi unitate de învăţământ ori în unităţi de învăţământ diferite, potrivit prevederilor art. 16 alin. (4) şi ale art. 65 din Legea nr. 128/1997, cu modificările şi completările ulterioare, pe o durată de cel mult 10 luni din anul de învăţământ.

Activităţile efectuate prin cumul în baza prevederilor art. 16 alin. (4) şi ale art. 65 din Legea nr. 128/ 1997, cu modificările şi completările ulterioare, de personalul didactic şi de personalul didactic asociat, inclusiv cadrele didactice pensionate pentru limită de vârstă, care funcţionează pe posturi didactice de predare, sunt salarizate astfel:

  

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


 

            Salariaţii care cumulează mai multe funcţii sunt obligaţi să declare fiecărui angajator locul unde exercită funcţia de bază.

Pensionarii pentru limita de vârstă încadraţi cu contract de muncă care cumulează pensia cu salariul beneficiază de spor de vechime corespunzător vechimii în muncă dobândite în întreaga activitate. Ceilalţi angajaţi care cumulează, beneficiază de spor de vechime numai pentru funcţia de bază.

            Pentru cei care funcţionează la cumul de funcţii se încheie contract de muncă, indiferent dacă orele prestate în regim de cumul se desfăşoară în unitatea de învăţământ unde salariatul are norma de bază sau în altă unitate de învăţământ. Pentru cei care cumulează pensia pentru limita de vârstă cu salariul, se încheie contract de munca şi beneficiază de toate drepturile (concedii de odihnă, concedii medicale).

 

7.4. Normative încadrare personal didactic auxiliar şi nedidactic[2]

 

a) Grădiniţa cu program normal

 

1. Îngijitor

·  1 grupă – 1/4 post, salariat prin plata cu ora;

·  2grupe – 1/2 post

·  3-5 grupe - 1 post;

·  6-9 grupe – 1 +1/2 posturi;

·  peste 9 grupe - 2 posturi;

·  peste 5 grupe şi unde încălzirea se face cu lemne – 2 posturi

 

b) Grădiniţa cu program prelungit şi grădiniţa care funcţionează împreună cu creşa cu program zilnic.

 

1. Administrator

·  1-5 grupe – 0,5 post

·  peste 5 grupe – 1post

2. Contabil (dacă grădiniţa nu este arondată la centrul bugetar)

·  1-2 grupe – 0,25 post

·  3-5 grupe – 0,5 post

·  peste 5 grupe – 1 post

3. Îngrijitor, bucătar, muncitor bucătărie, spălătoreasă, lenjereasă, muncitor calificat

·  Un post pentru fiecare 15 copii, în medie;

4. Fochist

·  1-2 posturi, în medie, pentru fiecare punct termic în funcţiune.

 

c) Grădiniţa cu program săptămânal şi grădiniţa care funcţionează împreună cu creşa cu program săptămânal

 

1. Supraveghetor de noapte

·  Un post pentru fiecare două grupe de copii.

·  La fiecare trei posturi, astfel normate, se acordă încă unul pentru asigurarea activităţii în zilele nelucrătoare.

2. Administrator

·  0.5-1 post /gradinita.

·  În funcţie de numărul grupelor şi alte condiţii specifice inspectoratul şcolar poate acorda postul de administrator din anul şcolar anterior, cu excepţia unităţilor de grădiniţă nou înfiinţate.

3.Contabil, (dacă grădiniţa nu este arondată la centru bugetar)

·  1-5 grupe – 0,5 post.

·  peste 5 grupe – 1 post.

4.Bucătar, spălătoreasă, lenjereasă, muncitor bucătărie, îngrijitor, muncitor calificat sau altele asemănătoare.

·  Un post la 12 copii, în medie

5. Fochist

·  1-3 posturi în medie pentru fiecare punct termic în funcţiune.

 

 

d) Şcoală primară

 

Îngrijitor (la şcoală care funcţionează de sine stătătoare)

·  0,25 post - pentru suprafaţa sub 300 mp. Activitatea se salarizează prin plata cu ora.

·  0,5 post -  pentru suprafaţa cuprinsă intre 301-599 mp.

·  1 post -  pentru o suprafaţă de peste 600 mp.

 

e) Şcoala cu clasele i-viii, liceu, grup şcolar

 

1. Contabil şef

·  1 post pentru fiecare ordonator de credite.

2. Secretar şef[3]

·  1 post pentru fiecare instituţie de învăţământ cu peste 20 de clase.

3. Secretar, administrator, contabil, funcţionar, magaziner, dactilograf

·   

·  un post pentru fiecare 650 de elevi în medie.

4. Bibliotecar

·  1 post pentru fiecare bibliotecă care are peste 10.000 de volume înregistrate şi cel puţin 900 fişe de cititor.

·  Normarea posturilor de bibliotecar se poate face luându-se în calcul media indicatorilor pe ISJ.

5. Laborant

·  1 post pentru fiecare unitate de învăţământ care are laborator utilizat numai pentru lucrări de laborator.

·  La şcolile cu clasele I-VIII postul de laborant se poate norma numai dacă există 2 catedre de chimie, sau 3 catedre de biologie sau 4 catedre de fizică prevăzute cu ore de laborator.

6. Informatician, analist programator

·  1 post la unităţile care au în dotare reţea de calculatoare.

7. Tehnician

·  1 post pentru unităţile şcolare care au ateliere  cu 50 de utilaje tehnologice sau 1000 elevi.

8. Muncitor calificat

·  0,5 posturi pentru 15 - 19 săli de studiu, laboratoare, sala de sport;

·  1 post pentru 20 - 25 săli de studiu;

·  2 posturi pentru 26-35 săli de studiu;

·  3 posturi pentru mai mult de 35 de săli de studiu.

9. Fochist

·  1-2 posturi pentru fiecare punct termic, în funcţie de necesităţi.

·  pentru fiecare centrală care funcţionează cu cărbuni se mai acordă 1 post de muncitor necalificat;

10. Paznic, portar[4]

·  1 post pe tură numai pentru unităţile care deţin bunuri de valoare deosebită.

11. Îngrijitor[5]

·  1 post pentru fiecare 700 mp suprafaţă de curăţenie la şcolile cu încălzire centrală;

·  1 post pentru fiecare 600 mp suprafaţă de curăţenie la şcolile cu încălzire pe lemne.

 

f) Internat şi cantină

 

1. Pedagog

·  1 post la 80 copii interni

2. Spraveghetor noapte

·  1 post pentru fiecare internat

3. Administrator[6]

·  1 post pentru fiecare internat cu cantină;

4. Bucătar, muncitor bucătărie

·  1 post pentru fiecare 80 de mese servite în medie pe zi (0,25 mic dejun, 1 masa de prânz, 0,75 cina).

5. Îngrijitor

·  1 post pentru 700 mp suprafaţă de curăţenie

6. Spălătoreasă, lenjereasă

·  1 post pentru fiecare 100 elevi interni.

7. Muncitor calificat[7]

·  1 post pentru fiecare internat cu 300 - 400 de elevi interni.

8. Magaziner, contabil

·  1 post pentru 300 de elevi interni

9. Vizitiu, şofer

·  1 post pentru fiecare vehicul cu tracţiune animală, sau autovehicul

10. Îngrijitor animale

·  1 post pentru cel puţin 40 porci

·  2 posturi pentru 80-120 porci

·  3 posturi pentru peste 120 porci

 

g) Atelier – şcoală

 

1. Magazioner, contabil

·  1 post pentru atelierele şcoală care realizează producţie

2. Muncitor calificat

·  La atelierele şcoala cu mai puţin de 20 utilaje sau alte instalaţii, întreţinerea acestora se realizează de maiştri instructori;

·  1 post pentru atelierele care au 20 - 40 utilaje şi instalaţii.

·  2 posturi pentru atelierele cu peste 40 de utilaje şi instalaţii.

·  Dacă instruirea practică se efectuează în două schimburi, se acordă şi pentru schimbul al doilea numărul de posturi potrivit criteriilor de mai sus.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

h) Club sportiv şcolar [8]

 

1. Instructor sportiv

·  1 post pentru fiecare club sportiv şcolar care funcţionează cu minimum 7 grupe de performanţă la toate secţiile sau minimum 5 grupe de performanţă la jocurile sportive (baschet, handball, fotbal, volei, rugby).

2. Muncitor calificat pentru întreţinere şi reparaţii echipamente sportive

·  1 post pentru secţiile cu 50-100 biciclete;

·  2 posturi pentru secţiile cu peste 100 biciclete;

·  1 post pentru secţiile de canotaj cu cel puţin 15 ambarcaţiuni;

·  1 post pentru secţiile de tennis de camp cu cel puţin 4 norme didactice;

·  1 post pentru fiecare 3 norme didactice cu cel puţin 70 perechi de schiuri;

·  1 post pentru fiecare club sportive şcolar care are secţii de tir, scrimă, biatlon, pentatlon modern cu cel puţin patru norme didactice şi ½ post la două norme didactice.

3. Secretar

·  0,5 post pentru club cu 100-400 elevi sportive;

·  1 post pentru fiecare 400 elevi, în medie.

4. Îngrijitor

·  1 post pentru fiecare 600 mp.

5. Spălătoreasă

·  1 post pentru fiecare 100 elevi sportivi, la spălătoria manuală, în medie;

·  1 post pentru fiecare 200 elevi sportivi, la spălătoria mecanică, în medie.

6. Muncitor calificat

·  1 post pentru 4 terenuri de tenis;

·  1 post pentru un teren de fotbal.

7. Paznic

·  1 post pe tură pentru fiecare club sportive şcolar care funcţionează în clădire proprie.

8. Administrator

·  1 post pentru fiecare club care are sediu şi baze sportive proprii.

i) Club al elevilor şi preşcolarilor[9]

 

 

1. Secretar, funcţionar, magaziner sau altele asemănătoare

·  1 post pentru fiecare club care funcţionează cu 2000 elevi şi preşcolari în medie.

2. Îngrijitor

·  1 post pentru fiecare 700 mp suprafaţă de curăţenie.

3. Muncitor calificat

·  1 post pentru fiecare club cu până la 16 săli de studiu inclusiv cele pentru activitatea artistică sau practice-aplicativă.

4. Paznic

·  1 post pe tură pentru cluburile ce deţin bunuri materiale deosebite.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

COLABORATORI

1.    Becic Maria – Sindicatul Independent al Cadrelor Didactice  Sector 4, Bucureşti;

2.       Benea Mihaela – Sindicatul Liber din Învățământ Sector 3, Bucureşti;

3.       Bogatu Aurel – Sindicatul Liber din Învățământ Județul Călăraşi;

4.       Bordei Nicoleta – Sindicatul Liber din Învățământ Sector 5, Bucureşti;

5.       Buruc Maria – Uniunea Judeţeană a Sindicatelor Libere din Învăţământ Arad;

6.       Catană Alina – Uniunea Sindicatelor Independente din Învățământ Dolj;

7.       Cioroianu Daniela Constanţa – Uniunea Sindicatelor Libere din Învățământ Mehedinţi;

8.       Cruceanu Cornel Mihai – Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Mureş;

9.     Dobre Ion – Sindicat Învăţământ Preuniversitar “Gh. Dumitraşcu” Buzău

10.   Hârtie Mariana – Sindicatul Învăţământ Preuniversitar ”Diaconul Coresi ”Braşov;

11.   Mangu Ramona – Sindicat Învăţământ Județul Ilfov;

12.   Marinescu Mircea – Sindicatul Învăţământ “Tutova” Bârlad, Vaslui;

13.   Mitrea Traian – Uniunea Sindicatelor Libere din Învățământ Ialomiţa;

14.   Moldovan Rodica – Sindicatul Liber din Învăţământ Sibiu;

15.   Nagy Gabor – Sindicatul Liber al Învăţământului Jud. Covasna;

16.   Panţiru Valerian – Sindicatul Învăţământ “Tutova” Bârlad, Vaslui;

17.   Petreuș Ioana – Sindicatul Liber din Învățământ Maramureș;

18.   Popescu Ion – Sindicatul Liber al Salariaţilor din Învăţământul Preuniversitar Constanţa;

19.   Rauca Titu – Uniunea Judeţeană a Sindicatelor Libere din Învăţământ Bistriţa-Năsăud;

20.   Temian Vioara – Sindicatul Liber al Învăţământului Preuniversitar Clujean, Cluj;

21.   Voina Raluca – Sindicatul Învăţământ Preuniversitar ”Diaconul Coresi ”Braşov.


 

[1] Un angajat nu poate beneficia în acelaşi timp şi de salariu de merit şi de gradaţie de merit. Ministerul Educaţiei si Cercetării elaborează anual metodologii şi criterii de acordare a salariului de merit şi a gradaţiei de merit.

[2]Conform Notificării nr. 44.990/28.12.1999, privind normativele de personalul didactic auxiliar si de personal de administratie din invatamantul preuniversitar salarizat de la bugetul de stat.

 

[3] La şcolile coordonatoare de comună normarea posturilor de secretar (şef) se poate face luându-se în calcul numărul claselor şcolilor afiliate sau renunţând la fracţiunile de normă de secretar plătite cu ora la alte şcoli pe total judeţ.

[4] În mediul rural normarea posturilor se va face ţinând seama de numărul sălilor de clasă la nivel de comună. Pentru păstrarea documentelor şcolare se vor lua măsuri de asigurare a unei încăperi (cancelerie) cu grilaj metalic la uşi şi la fereste. Prevederile de mai sus se aplică şi la şcolile şi liceele de artă.

[5] La fiecare şcoală care funţionează cu mai puţin de 700 de mp respective 600mp suprafaţă de curăţenie dar nu mai puţin de 300 mp, se normează o jumătate de post. În suprafaţa de curăţenie se cuprind: săli de clasă, coridoare, săli de sport, cabinete, laboratoare, birouri, biblioteca, scări, grupuri sanitare, săli spectacol şi, cu excepţia grupurilor sanitare, se iau în calcul numai suprafeţele orizontale (planşeuri) ale acestor spaţii.

[6] La unităţile şcolare care au normat un administrator şcolar nu se mai normează administrator la cantina şi internat.

[7] La fiecare internat care are mai puţin de 300 de elevi interni întreţinerea clădirii se face de muncitorul calificat al instituţiei şcolare de care aparţine.

   La instituţiile de învăţământ cu centrală sau punct termic care funcţionează permanent, pe toata durata anului se pot norma 1-3 posturi de fochist, luându-se măsuri de organizare a schimburilor astfel încât să se asigure desfăşurarea normală a activităţii.

[8] La şcolile şi liceele cu program de educaţie fizică şi sport se aplică criteriile de normare prevăzute pentru personalul ajutător de la cluburile sportive şcolare.

   Personalul de la internatul şi cantina clubului sportiv şcolar se normează potrivit prevederilor de la punctul f).

   La secţiile sportive organizate în cadrul unor şcoli sau licee se aplică criteriile de normare prevăzute la cluburile sportive şcolare.

 

[9] Pentru Palatul Copiilor din Bucureşti, numărul posturilor de personal se aprobă de Ministerul Educatiei Cercetării şi Tineretului.

    
Anunturi
06.06.2017 08:15
Tabel referendum 2017... citeste
06.04.2017 17:31
Adeverinta nr. membri sindicat... citeste
06.04.2017 09:12
Hotarare ajutoare de boala, deces si pensionare.... citeste
Noutati ISJ
06.07.2011 13:26
HOTARAREA NR 94... citeste
30.06.2011 18:03
HOTARAREA NR 93... citeste
30.06.2011 18:03
HOTARAREA NR 92... citeste
Legislatie
31.01.2017 21:41
M.O. Nr. 89 si 90 din 31 ianuarie 2017... citeste
30.01.2017 17:17
Proiecte metodologii... citeste
30.01.2017 17:15
Acte normative de interes publicate in M Oficial i... citeste
 


2011 - @ S.L.I. Zona Husi - Toate drepturile rezervate
HUSI, STRADA 1 DECEMBRIE NR 11, 735100, TEL./FAX 0235481922 slizhusi@yahoo.com